Azoospermia este lipsa de spermatozoizi la examenul microscopic standard al spermei. Prevalenta azoospermiei este de aproximativ 10-15% din cazurile infertile. Lipsa de spermatozoizi trebuie sa fie documentata la cel putin doua examinari separate. Azoospermia este, in general clasificata ca obstructiva (productia de sperma normala) sau nonobstructiva (scaderea sau spermatogeneza absente).
Azoospermia obstructiva poate rezulta dintr-un blocaj oriunde in sistemul ductal, din ductul eferent la cele ejaculatorii ca urmare a unor infectii severe bacteriene Chlamidya si Coci Gram- , leziuni iatrogene in timpul interventiei chirurgicale la nivel scrotal sau inghinal, sau anomalii congenitale (absenta congenitala bilaterala a vaselor deferente, Sindrom Klinefelter, microdeletii ale cromozomului Y); aproximativ 40 % dintre barbatii cu azoospermie au o obstructie.
Azoospermia nonobstructiva este cauzata de boli testiculare intrinseci (insuficienta testiculara primara- hipogonadism hipergonadotrop) sau endocrinopatii si alte conditii care suprima spermatogeneza (insuficienta testiculara secundara). Barbatii cu azoospermie nonobstructiva pot avea un nivel scazut de productie de sperma, care este insuficienta pentru a strabate ductul epididimal. Examinarea cu atentie a lichidului ejacualt si centrifugat poate evidentia spermatozoizi in pana la o treime din cazurile diagnosticate initial cu azoospermie nonobstructiva.
Insuficienta testiculara secundara este determinata de expunerea la anumiti factori din mediu si anume: caldura, fumatul, radiatiile, metale grele, solventi organici, pesticide.
O crestere modesta a temperaturii scrotale poate afecta spermatogeneza, cat si o boala febrila poate duce la scaderea tranzitorie a densitatii si motilitatii spermatozoizilor. In teorie, sursele de caldura din mediu, inclusiv hainele stranse pe corp, baile fierbinti, precum si ocupatiile care necesita timp indelungat de stat pe scaun (de conducere pe distante lungi) ar putea diminua fertilitatea, dar nici unul din factori nu a fost sustinut in studii.
Fumatorii sau utilizatorii de marijuana, alcool, cocaina pot reduce calitatea spermei si nivelele de testosteron. Anumite medicamente (cimetidina, spironolactona, nitrofurani, sulfasalazina, eritromicina, tetraciclinele, si chimioterapice) pot avea efecte gonadotoxice; cefalosporinele, penicilinele, chinolonele, sulfametoxazol si trimetoprim sunt alegeri relativ sigure atunci cand tratamentul cu antibiotice este necesar. De asemenea, administrarea testosteronului exogen duce la supresia sintezei de hormon gonadotrop.
Agentii infectiosi pot duce la obstructii ale canalelor ejaculatorii cum am mentionat mai devreme, precum si modificari la nivelul parenchimului testicular- virusul Urlian care produce boala copilariei numita oreion.
Pentru mai multe informatii legate de posibilitatile de tratament, cititi articolul integral in Revista de Medicina Materno-Fetala.
Articol realizat de dr. Iulia Cotoveanu, Revista de Medicina Materno-Fetala
