O presiune discretă, o pulsație sau senzația că un dinte este „mai înalt” decât ceilalți poate părea un disconfort minor. Chiar și în absența unei carii vizibile sau a durerii puternice, simptomul merită însă verificat. Cauza poate fi o leziune ascunsă, inflamarea pulpei dentare, o problemă gingivală, scrâșnitul dinților sau un dezechilibru al mușcăturii.
„În mod normal, dintele nu ar trebui să fie simțit în mod constant. Atunci când pacientul începe să perceapă o presiune, o tensiune sau senzația că un dinte este diferit față de ceilalți, organismul transmite un semnal că există o modificare la nivel dentar sau periodontal”, explică medicul stomatolog Sorina Stroe, asistent universitar doctor.
O carie poate exista fără să fie vizibilă
Faptul că nu observăm o pată sau o cavitate nu exclude prezența unei carii. Unele leziuni se dezvoltă între dinți, sub o plombă sau într-o zonă greu de examinat acasă. Înaintea durerii clasice pot apărea sensibilitatea la presiune și un disconfort ușor în timpul masticației.
Diagnosticul nu poate fi stabilit doar după senzația descrisă de pacient. Medicul poate examina dintele, poate testa reacția acestuia la rece, căldură sau atingere și, dacă este necesar, poate recomanda o radiografie.
Depistată la început, o carie poate necesita un tratament mai simplu. Ignorată, leziunea poate avansa spre dentină și apoi spre pulpa aflată în centrul dintelui.
Inflamarea nervului nu începe întotdeauna cu o durere puternică
Pulpa dentară conține nervi, vase de sânge și țesut conjunctiv. Atunci când se inflamează, poate produce sensibilitate, pulsații sau durere la apăsare și masticație. Intensitatea simptomelor diferă în funcție de stadiul inflamației.
Conform Cleveland Clinic, pulpita poate fi provocată de carii, fisuri, uzarea smalțului prin bruxism sau chiar de unele intervenții dentare. În stadiul timpuriu, inflamația poate fi reversibilă dacă este îndepărtată cauza și dintele este tratat. Dacă evoluează, poate afecta grav pulpa și poate favoriza apariția unei infecții.
„Nu este obligatoriu să existe durere puternică de la început. Tocmai de aceea, simptomele aparent minore merită evaluate cât mai repede”, precizează Sorina Stroe.
Problema poate porni de la gingie
Senzația de presiune nu provine întotdeauna din interiorul dintelui. Uneori sunt afectate gingia, ligamentele sau osul care susțin dintele.
Inflamația gingivală și boala parodontală pot evolua mult timp fără dureri evidente. Semnele pot include sângerări la periaj, gingii umflate sau retrase, respirație neplăcută, mobilitate dentară și schimbarea modului în care dinții se întâlnesc atunci când mușcăm.
O infecție locală ori inflamarea ligamentului din jurul rădăcinii poate crea impresia că dintele a devenit mai înalt și intră primul în contact cu dintele opus. Aceeași senzație poate apărea însă și după o obturație prea înaltă sau atunci când un dinte este suprasolicitat. Diferența poate fi stabilită numai în urma unui consult.
Bruxismul exercită forțe mari asupra dinților
Dacă presiunea este mai evidentă dimineața și apare împreună cu tensiune în maxilar, dureri de cap sau sensibilitate dentară, una dintre explicații poate fi bruxismul. Scrâșnitul și încleștarea dinților se produc deseori în timpul somnului, fără ca persoana să fie conștientă.
American Dental Association arată că medicii stomatologi sunt adesea primii care observă urmele bruxismului: smalț uzat, margini deteriorate, fisuri sau dinți ciobiți. Stresul poate favoriza scrâșnitul, dar nu este singura cauză posibilă.
În timp, forțele repetate pot afecta dinții, lucrările dentare, musculatura maxilarului și articulația temporo-mandibulară. O gutieră poate proteja dantura în anumite situații, dar trebuie recomandată și adaptată de medic după stabilirea diagnosticului.
Și mușcătura trebuie verificată
Un contact neuniform între dinți poate suprasolicita o anumită zonă. Problema poate apărea după realizarea unei plombe, coroane sau punți, după deplasări dentare ori în contextul pierderii unui dinte.
Pacientul poate simți că un dinte atinge primul, că mușcătura nu se mai închide firesc sau că presiunea se concentrează într-un singur punct. Ajustarea făcută fără un diagnostic corect nu este recomandată, deoarece senzații asemănătoare pot fi produse de o carie, o fisură, o inflamație pulpară ori o problemă parodontală.
Când trebuie solicitat ajutor rapid
Un consult este indicat dacă presiunea persistă, revine sau se accentuează. Evaluarea devine urgentă dacă apar durere intensă, umflarea gingiei, feței sau maxilarului, febră, gust neplăcut, secreții, dificultate la deschiderea gurii, la înghițire sau la respirație. Aceste simptome pot indica o infecție care necesită intervenție rapidă.
Presiunea într-un dinte nu stabilește singură un diagnostic, dar este un semnal care nu trebuie ignorat. Un control efectuat înaintea instalării durerii puternice poate permite identificarea mai rapidă a cauzei și, în multe cazuri, un tratament mai simplu.
Informațiile din acest articol au caracter general și nu înlocuiesc consultația și diagnosticul unui medic stomatolog.
Photo credit @YoloMedia PR
