O data cu venirea cocorilor, sunt unii care se plang de scaderea fortei organismului, atat fizica cat si intelectuala.
Activitatea efectuata pana nu demult fara greutate se face acum tot mai greu, cerind un efort de vointa din ce in ce mai mare, in timp ce precizia activitatii si randamentul muncii sunt din ce in ce mai slabe. In plus, apare o senzatie de greutate in muschi, de dificultate in miscari, o senzatie nedefinita, dar placuta, care imbie la oprirea muncii, la odihna, chiar la somn.
Procesele mentale se desfasoara tot mai greu, mai cu efort, capacitatea de atentie si sesizare scade, judecata este mai grea. Individul isi simte capul greu, mintea intetosata, chiar dureri de cap. Seamana deci cu lenea prin senzatiile speciale in raport cu munca, efortul, prin rasunetul psihologic negativ al muncii si defectiuni in munca.
Oboseala se mai poate asocia cu scaderea acuitatii vizuale si auditive, tulburari dispeptice, scaderea poftei de mancare, tulburari neuro-vegetative (scaderea TA la ridicarea brusca in picioare, manifestata prin ameteala sau senzatia de impainjenire a privirii, accelerarea usoara a pulsului), nervozitate, irascibilitate, insomnie, tendinta la izolare.
Daca eliminam cauzele de surmenaj clar fizic sau intelectual si „astenia boala” (de cauza organica, de ex. boli cardiace, hepatice, etc, sau psihiatrica), cauzele pentru care astenia apare mai ales primavara par a fi:
1.Depletitia de vitamine,dupa o iarna in care aportul de vitamine este redus.
2.Trecerea la o activitate mai intensa, dupa o perioada de relativa stagnare datorita conditiilor limitative impuse de intemperii iarna.
3.Excesul de excitatii senzoriale (luminozitate crescuta si chiar si zgomotele sunt mai accentuate primavara) care asalteaza creierul, tinandu-l permanent sub presiune de receptie.
Pot interveni si tracasari ale vietii, accidentale.
In „astenia de primavara” se produce si o suprasolicitare endocrina, in special a tiroidei, a glandei suprarenale si a glandelor sexuale. Foarte importanta este predispozitia la astenie, „terenul”, constitutia, constelatia endocrina si starea nutritionala.
Diagnosticul se pune pe relatarile pacientului, dar exista si metode obiective de diagnostic: dinametru, ergometrul Mosso, precum si dozari: 17-cetosteroizii urinari scad, glicemia scade usor, creatinina sanguina creste putin.
In cazul in care o astenie „de primavara” se prelungeste peste 2 saptamani, trebuie apelat la medic !
Tratamentul
Rareori vitaminele ajuta, dar luate in cantitate moderata cel putin nu fac rau. Se recomanda ca aportul sa fie natural, prin fructe si legume care incep sa apara pe piata, inclusiv sucuri.
Alte mijloace igienice: aer curat, bai, dusuri caldute sau reci, o viata sexuala rationala;
Alimentatia este bine sa cuprinda dulciuri (pt. aport de glucoza), carne (amino-acizi) si lactate, in special branza (pentru calciu). Mesele trebuie sa fie regulate si se va incerca renuntarea sau macar reducerea toxicelor curente (alcool si tutun).
Odihna pasiva este strict necesara, cu relaxare neuromusculara (somnul sau tehnici cinstite de relaxare) si evitarea unor suprasolicitari mintale inutile (jocuri pe calculator, jocul de table).
Mai importanta este odihna „activa”:
-pentru oboseala fizica: lecturile amuzante si indeletnicirile divertizante sedentare;
-pentru oboseala psihica: gimnastica, mersul pe jos, inotul, turismul, lecturile distractive.
Stimulentele se folosesc doar in caz de extrema necesitate (razboi, calamitate), dar stimulente usoare pot fi folosite la nevoie (cafea, cola, meclofenoxat, meclosulfonat,etc).
Prevenirea asteniei este simpla, prin rationalizarea efortului la locul de munca si in afara acestuia si rationalizarea odihnei.
Pana la urma, paradoxal, antidodul asteniei „de primavara” este activitatea, dar activitatea rationala, complementara si bine dozata !
Articol sustinuta de:
S.C.M. DR. ALEXANDRESCU CRISTIAN SI DANIELA
Cabinet de Medicina Interna & Cabinet de Medicina de Familie
Splaiul Independentei 290, camin P7, parter, sector 6, Bucuresti
Tel/fax 021 316.43.70 / 021 402.86.46
