Am gasit si o utila clasificare a formelor de violenta psihologica:
1. Intimidarea sau denigrarea. Sigur ca forma de manifestare e adesea una de violenta verbala, insa asta nu se intampla tot timpul. E suficient sa-i sugerezi foarte pasnic partenerului tau ca nu e in stare de nimic, ca se imbraca prost sau, dimpotriva, ca e penibil incercand sa se imbrace frumos. E suficient sa-i argumentezi rational ca degeaba se duce la biserica, pentru ca Dumnezeu nu exista. Daca o faci cu scopul asumat – sau cel putin acceptat – de a-i submina increderea in sine sau de a-i zdruncina sistemul de valori, te faci vinovat de abuz psihologic.
2. Controlul sau dominarea. Cand unul dintre parteneri isi impune optiunile asupra celuilalt, indiferent despre ce ar fi vorba (unde petreci concediul, ce faci in weekend, ce trebuie cumparat si ce nu etc), si face asta din egoism, avem de-a face cu o forma de violenta. Si aici sunt patru modalitati de control/dominare:
a. Controlul deciziilor (cand partenerul decide pentru cuplu).
b. Controlul relatiilor (de exemplu, cand partenerul iti sugereaza cu cine sa fii prieten si cu cine nu.)
c. Controlul activititatilor (cand partenerul iti impune anumite hobby-uri sau iti restrictioneaza altele)
d. Controlul imaginii proprii (cand partenerul te face sa te simti inferior sau incapabil de a rezolva probleme).
