In urma divortului pronuntat, am ajuns din postul de amanta sa fiu prima, exact ca in sloganul „Cei din urma vor fi cei dintai”. Acum pregatesc o nunta ca in povesti, alaturi de iubitul meu, o nunta la care am visat de cand eram copil (ii curg lacrimile). Sunt cel mai fericit om de pe pamant. De fapt, mi se pare ca inca visez! Sotia lui nu a stiut nicicand de noi, si a fost mai bine asa. In prezent nu imi mai pasa daca a aflat. Deja fericirea si impacarea mea sufleteasca nu mi-o mai poate umbri nimeni si nimic. Familiile nu au mai intervenit fiind si ele constiente ca nu au ce sa ne faca. Fugeam in lume si tot eram impreuna! (rade)
Stiu ca poate multi considera ca ceea ce am facut este umilitor si jalnic. Dar nu imi pasa. Cine sunt ei sa ma condamne? Sau, mai degraba spus, are cineva dreptul acesta? Nu datorez nimanui nimic. Am iubit si am fost iubita, am inselat si am fost inselata. Deci pot spune ca sunt chit cu viata! Consider ca dupa tot ceea ce am indurat a venit si randul meu sa fiu fericita. Imi pare rau pentru nenorocirea altora, dar si eu am fost atata timp „nenorocita”. Nu stiu daca are vreun rost sau daca este permis sa il mentionez pe Dumnezeu aici, insa cred ca asa a fost vointa Lui, asa a fost sa fie. In ciuda tuturor restrictiilor, el a intors lucrurile in asa fel incat sa fim impreuna.”
