Probabil ai auzit vorbindu-se despre asta. Probabil ti-ai imaginat sau chiar ti s-a intamplat. Fenomenul ejacularii feminine, caci despre asta este vorba, a inceput sa fie studiat cam din anii ’50 incoace cand doctorul Ernest Grafenberg a descoperit faimosul punct G. Aceasta zona, atunci cand este stimulata, creste in dimensiuni (cam cum se intampla cu un penis in erectie) pentru ca, in final, sa elibereze o anumita cantitate de lichid. Cercetari ulterioare au adus in discutie termeni ca prostata feminina. Aceasta a fost identificata sub forma unor glande numite parauretrale sau Skene, aflate in partea anterioara a vaginului si in jurul uretrei. Acestea nu cantaresc insa mai mult de 5 grame, pe cand prostata unui barbat adult atinge 25 de grame.
Si, in plus, nu ar putea emite o cantitate de lichid mai mare de cateva picaturi inofensive. Or, sunt cazuri de „ejaculare feminina” cand vorbim de un adevarat jet, motiv ce explica si sintagma de femei-fantana. Se pare ca trei sferturi dintre femei elibereaza la orgasm o cantitate de lichid inodor, fara gust, semanand cu apa. Insa procentul de femei la care fenomenul este vizibil este cu adevarat mic (mai putin de 4 la suta).
O asemenea „inundatie” trezeste reactii de soc, de respingere. Cele carora li se intampla afla in mod cu totul accidental despre „ejacularea feminina”. Se intreaba daca este ceva in neregula cu ele, daca nu cumva au problema de continenta. Au fost cazuri de femei care au ajuns sa fie operate pentru „incontinenta post-orgasm”. Insa compozitia lichidului expulzat nu are nimic in comun cu urina. De fapt, seamana cu cea a lichidului care lubrifiaza vaginul atunci cand exista excitare.
Nici reactia partenerilor nu este de mare ajutor. Cum nici ei nu sunt prea informati asupra subiectului, modul in care fac fata unei astfel de surprize poate spori senzatia de jena. Am auzit despre cazuri in care s-au grabit sa cheme salvarea, crezand ca este ceva in neregula cu sotiile/ iubitele lor.
Au existat insa si marturii fericite. Facute de femei care descriu fenomenul ca pe ceva minunat, invecinat cu revelatiile, ca pe un extaz sublim. Sunt femei care s-au impacat cu corpul lor, femei care au iubiti au adevarat maturi si care stiu sa se bucure alaturi de ele. Sunt femei care sunt atat de fericite incat, dupa ce trece faza de uimire, nu mai incearca sa puna bariere, sa refuleze, sa reprime. Lasa ca acea caldura, acel gheizer sa izvorasca din ele cu naturalete, liber si neincatusat. Iar partenerii lor se simt in al noulea cer. Bine, poate sa fie vorba si de mandria, de vanitatea tipic masculina. Se cred amanti desavarsiti si sunt mandri de ceea ce pot face cu amantele lor, crezand ca ei si numai ei sunt responsabili de acele tasniri.
In alte cazuri, primeaza repulsia. Femeia se simte murdara, se simte ciudat, are ceva ce o deosebeste de celelalte si nu simte acest aspect ca fiind ceva pozitiv. In general, suntem educate in spiritul respingerii fluidelor pe care corpul nostru le secreta. Daca un barbat transpirat poate fi privit, in anumita circumstante ca fiind sexi, o femeie va fi de-a dreptul odioasa. Sa nu mai vorbim de menstrutie. Suntem mereu obsedate de a o ascunde si, Doamne fereste!, sa ai vreun accident in public. Asa stand lucrurile, nu este de mirare ca prima reactie va fi de rusine si ca femeia care experimenteaza ejacularea feminina va face tot posibilul pentru ca experienta sa nu se mai repete. Isi va controla in permanenta trairile, va incerca sa nu se mai lase dusa de val, sa fie mereu stapana placerilor ei. Nu este recomandabila o astfel de atitudine. Este frustranta si priveaza de bucurie un act sexual.
Exista si femei care se simt confortabil pe perioada unei relatii. Dar, odata incheiata relatia cu respectivul barbat, se intreaba daca si viitorul va fi la fel de incantat sau, din contra, o va respinge.
Ce este insa cert este ca toate avem instrumentele necesare. Toate avem aceeasi constitutie anatomica. Femeila fantana nu au niciun organ in plus. Oare ce declanseaza „curgerea”?
Poate ca nu se va gasi prea curand o explicatie anatomica multumitoare. Sunt medici ginecologi care neaga acest fenomen. Noua ne place sa-l privim ca pe un miracol al dragostei.
