Spicuiesc dintr-un „cod de onoare” al administratorilor de sistem, un banc vechi, dar de mare relevanta pentru cele ce am sa va spun:
“Cand ne chemi sa-ti mutam calculatorul, asigura-te ca l-ai lasat ingropat sub o juma’ de tona de carti postale, poze ale copiilor, animale impaiate, flori uscate si hartii.
# Nu nota nimic. Niciodata. Putem sa redam mesajele tale de eroare de la noi.
# Cand un informatician spune ca vine la tine, du-te si bea o cafea. In felul acesta, nu vei fi acolo cand vom avea nevoie de parola ta. Pentru noi, memorarea a 700 de parole de screen-saver e floare la ureche…
# Cand un informatician iti spune ca imprimantele nu au cartus in ele, sustine-ti punctul de vedere. Savuram argumentele relevante.
# Nu invata niciun termen tehnic. Cand spui „Nu-mi merge chestia aia”, noi stim exact ce vrei sa spui.
# Daca tasta „space” nu mai functioneaza, arunca vina pe varianta noua de program. De fapt, tastaturile savureaza foarte mult kilogramul de firimituri si de unghii dinauntru.
# Simte-te liber sa zici lucruri de genul „nu ma pricep la porcariile astea de calculatoare”. Nu ne suparam cand auzim ca se face referire la arealul nostru de expertiza profesionala ca fiind „porcarie”.
# Calculatoarele se aseamana cu Triunghiul Bermudelor si noua ne plac misterele!”
Amuzant, nu? De fiecare data cand il citesc, rad copios. Adevarul este insa ca exista doua lumi diferite si de cele mai multe ori perfect paralele la serviciu: IT-stii si restul lumii. Fie ca sunt programatori, design-eri, admini de sistem, pare ca fac parte dintr-o specie aparte si asa ne-am si obisnuit sa ii privim: en-gros. Specificul muncii lor este insa extrem de concret, tehnologiile lor extrem de tehnice, limbajul extrem de codat.
Recunoastem insa, cu mana pe inima, ca am vrea sa ii intelegem, dar chiar ne e mult mai aproape intrebarea „ce sa alegem pentru pranz intre o salata de cruditati si o bucata de piept de pui?” decat „care este limbajul de programare care se potriveste in situatia data?”. Recunoastem, de asemenea, ca fara ei suntem in plop si plopu-n aer. Ma pufneste si acum rasul cand ma gandesc la discutiile dintre colegii de la IT si colegele care le coordoneaza activitatea. Nu trebuie sa ai o pregatire tehnica pentru a ponta pe ore / zile / sarcini activitatea unui departament, fie el si cel de IT, nu? Poate nu, dar nu ar strica sa:
Invatam si noi termenii de baza cu care opereaza colegii nostri indispensabili. Am auzit ca doua persoane care folosesc aceeasi limba se inteleg mai bine decat doua care vorbesc limbi diferite.
Ne aducem aminte macar ocazional sa ne curatam calculatoarele de documente si incarcare inutila.
Verificam de minim doua ori inainte de a pune mana pe telefon si a chema admin-ul numai si numai pentru ca el sa ne spuna sa ne conectam calculatorul la priza.
Intelegem ca nu e OK sa tratezi calculatorul de birou ca pe cel de acasa – download-uri, traficarea site-urilor cu risc, etc. Acasa e de ajuns sa-ti instalezi un antivirus pentru a fi OK. La birou riscul este sa contaminezi calculatoarele din toata reteaua.
Sa invatam cate ceva din gluma cu care am inceput acest articol.
