Vremurile se schimba si, odata cu ele, apar meserii noi. Unii ar sustine ca, de fapt, sunt vechi de cand lumea si doar mijloacele care servesc la practicarea lor ar fi de data recenta. Unul dintre articolele publicate de colegele mele saptamana aceasta (Videochatul, prostitutie mascata?) a dat nastere unui tavalug de opinii exprimate dupa putinta fiecareia dintre combatante. M-am gandit ca poate doriti sa aflati si ce gandeste tabara adversa, dar pe a carei colaborare dintre cele mai concrete se bazeaza “feteleâ€. Asadar, considerati-ma un potential client.
Cum se “umplu†aceste posturi? Ei bine, exista mai multe cauze. Sunt fatuci care isi termina studiile, iau un prim contact cu piata de munca si se arata cumplit de dezamagite de faptul ca, desi au terminat ASE-ul, asta nu le garanteaza un post de director de banca. Se supara rau-rau, fac botic, rasfoiesc alene cate un ziar cu oferte de locuri de munca, se simt jignite cand li se propune un post de secretara, ele si-au imaginat viata cu totul altfel. Boticul se mentine. Mai-mai sa dea in depresie. Pai, de-asta au facut ele inalta academie? Ca sa trimita mailuri si sa se aplece cand duc cafeaua sefului? Si pe un salariu de nimic, ce nu asigura nici macar o iesire la mall?
Lumea e trista. Sistemul e nedrept cu tinerele absolvente sau mai putin absolvente. Inflatia e mare, cosmeticele sunt scumpe, solarul si masinile decapotabile exorbitante. Si masina nu vine daca nu mergi la solar, nu investesti intr-un botox, unghii false, gene, ceva. Este un cerc vicios. Asteptand ca viata sa-ti dea ceea ce meriti, esti ca un hamster pe o rotita, invartindu-se agonic si fara profit. Anii trec, poate ca si managementul ala pe care l-ai invatat prin facultate se sterge, lookul se erodeaza ingrijorator, iremediabil. Cu ultimele resurse ramase, cu ultimele puteri, ultimii bani investiti intr-un tanga de calitate, durabil, pe care sa te poti baza, te tarasti spre un interviu, dand curs unui anunt nevinovat. Operator calculator care sa lege prietenii cu oamenii din toate colturile planetei. Pacat ca in target nu intra si omusorii verzi din spatiu, par niste clienti seriosi, cu un potential imens de investitie.
Asadar, nu mai dati cu piatra oprobriului in videochatiste. Ele sunt niste fete care nu-si gasesc locul in clasa muncitoare, cu studii, care stapanesc “la perfectie†cateva limbi straine si vor sa-si faca prieteni in toate colturile lumii. Am putea spune ca sunt ca niste porumbei ai pacii, care contribuie din plin la o stare de bine si de fericire generalizata a intregii populatii masculine a planetei. De asemenea, de pe fotoliile, canapelele si mesele de pe care isi exercita meseria sunt adevarate purtatoare ale flamurii democratiei. Eu, de pilda, am astfel ocazia sa leg o stransa, cat de poate de stransa, depinde de conexiunea la internet, de fidelitatea camerei si de larghetea contului, dezinteresata prietenie cu vreo mica vietnameza, vesnic zambitoare si deschisa. La noutate, bineinteles. La fel, bucuresteanca, ce renunta la inhibitii manata de plata chiriei si de nevoia de hrana, poate intretine o stransa relatie cu un domn sensibil, un suflet romantic, asa cum si-a dorit dintotdeauna. Restul sunt amanunte. Sentimente si cat mai multe fluide sa curga intre noi la nesfarsit, vesnic, spre suculente satisfactii!
Fetelor, eu va apreciez din toata inima, pe cuvantul si pe contul meu. Ghidusia si inteligenta voastra ma mana mereu sa-mi desart sufletul in fata monitorului. In conversatiile pe care le purtam, se vede mereu ca aveti o educatie aleasa, ca doar fara ea n-ati fi ajuns acolo unde sunteti. Stiti sa salutati frumos, sa faceti toate acrobatiile necesare pentru a face musafirul din chat room sa se simta binevenit. Stiti sa descretiti fruntile si, in general, orice. Pe canapea, in fata camerei, deschizand larg o cutie a Pandorei, din care nu iese insa nimic neplacut, ci numai si numai lucruri bune, ca intr-o cofetarie. Spectacolul este mirobolant, ma faceti sa-mi pierd cuvintele, iar miscarile-mi devin imprecise, imi pierd capul de recunostinta. Imi revin insa dupa, in medie, 10 minute. Se vede ca stapaniti bine legile pietei, ca ati deprins jocurile concurentei.
Eu stiu ca numai si numai lumea cruda v-a impins acolo, prin perne, mouse-i si web cam-uri. Stiu ca misiunea voastra este nobila, sunteti un fel de sanitarii padurii virtuale. Cu cioculetele si nurii vostri, ne curatati de fantezii, ne piguliti gandurile murdare si ne faceti pe toti mai dezinvolti, mai dezinhibati, mai buni. Pace pe pamant!
Si mai stiu si ca alea, catele, care arunca cu bolovanul calomniei in voi, nu sunt decat niste invidioase frustrate, obeze acneice, pierdute prin birourile lor, niste, pfui, mi-e si sila s-o spun, secretare de doi bani, neveste inselate, poame acre, care n-au mai calcat pe la manichiura de cand au incasat prima de Craciun de la corporatie si care dupa fiecare sarbatoare trebuie sa-si cumpere haine cu o marime mai mare.
Voi, pe de alta parte, sunteti zanele bune ale epocii noastre, aflate la un click distanta. Doar apas butonul si va teleportati aici. Produsul si ambalajul devenit unul si acelasi lucru, reducandu-se astfel substantial cheltuielile, protejand planeta. Cine are nevoie de continut? Eu si, va asigur, toti barbatii din lume va suntem recunoscatori. Vreau sa multumesc in mod oficial feminismului care a dat dreptul femeilor sa iasa la joaca. E atat de confortabil sa stii ca exista mereu aceste exemplare minunate, oricand disponibile, pe care nu le doare capul, nu cer inele cu diamant, nici nu vorbesc mai mult decat trebuie (30 de cuvinte maxim, garantat).
Hai, apareti cu dildo-urile voastre scanteietoare, jucause, cu mai multe puteri decat o bagheta magica. Hai, fetelor, inaltati-ne!
