Picioare, fese, sani. E vara. Temperatura conteaza mai putin, la fel si durata zilelor si a noptilor. Cand vedeti cele trei elemente pe strazi, concomitent, e clar: suntem in plin sezon estival.
Vara, cand moda feminina se restrange la niste dreptunghiuri care tind sa-si anuleze cele doua dimensiuni si la niste triunghiuri manifestand aceeasi tendinta, sunt cel mai priceput critic vestimentar. Strangeti din dinti cat vreti. Cu cat materialul textil e mai restrans, cu atat capacitatea mea de analiza devine mai penetranta. Caracterul observatiei exhaustive nu mi-e strain deloc acum.
Plimbandu-mi eu ochii de sus in jos si de jos in sus, iar unde spatiul o permite, chiar si pe lateral, am cateva observatii de facut.
1. Femeile vor sa fie stampilate, insemnate, revendicate.
Ce m-a condus la aceasta concluzie? Bratarile de la picioare, reminiscente ale lanturilor purtate de sclavi pe vremuri. Coroborand aceasta informatie cu imaginea cainilor comunitari care poarta azi “cercei galbeni”, vizibili, putem trage concluzia ca si in societatea actuala, femeia este vasala, legata de glie. Daca nu simte in mod fizic, palpabil, apartenanta la un grup, clan, familie, fie chiar si un fan-club, se simte lipsita de sens si orientare. Verificati bratarile, sigur veti gasi un numar de inregistrare si un numar de telefon. “Sunati aici. Gasitorului recompensa”.
In aceeasi ordine de idei, am mai observat ca sunt extrem de la moda si niste obiecte undeva intre talanga si farfurie care se zbat undeva in zona buricului. Probabil aici exista si o explicatie de ordin practic: nu se stie niciodata cand le iese in cale o bucatarie si trebuie sa pregateasca un sandwich, o omleta. Reminiscenta nomadismului isi face simtita prezenta si in timpul in care oamenii citesc carti pe ebookuri si se fotografiaza in toalete publice cu iphone-ul. Cine spunea ca trecutul e mort si ingropat?
2. Vara se fac economii. Chiar si fara ghidare de la FMI.
Spiritul gospodaresc anima intreaga suflare feminina, iar eu ma declar perfect satisfacut sa vad cum chilotii devin pantaloni scurti. Sigur, neplacut e sa constati ca si cele cu dimensiuni gospodaresti se lasa cuprinse de acelasi avant al taierilor drastice. Pe acestea le sfatuiesc sa se supuna unui test: daca dezmatul in bucatarie este permis, atunci, cu riscurile de rigoare, le este recomandabila si risipa de material textil. Nu-i bai, platim noi. Asadar, daca stai in fata mea pe scarile rulante si imi obturezi aproape total campul vizual, daca atunci cand ma grabesc, nu te pot depasi pe stanga decat indesandu-te in balustrada, atunci avem o problema. Esti o persoana cu nevoi speciale, iar categoriilor defavorizate nu li se impun reduceri de niciun fel. Am toata compasiunea, te rog s-o ai si tu. Iata miracolul estival: am devenit de stanga, solidar cu suferinta maselor, compasiunea mi-a iesit pe ochi.
3. Cipicii devin pantofi.
Dupa bratara de pe glezna, ochii-mi se opresc pe calcaie. Mai stiti galosii aia pe care ii purtau tarancile pe vremea CAP-urilor? Mare dreptate au aia care spun ca moda revine. E plina urbea de ei. Sigur, au o forma up-gradata. Sunt semi-transparenti, cu vedere la pedichiura, si le-au fost adaugate o serie de aplicatii florale care-si au izvorul de inspiratie in instrumentarul funerar, recte coroanele de pe cavouri.
4. Manerele sacoselor devin chiloti.
Deja ametit in masina timpului, in jocul trupului de femeie devenit carusel, caut un punct de stabilitate. L-am gasit. Se lateste in V undeva deasupra pantalonilor. Sunt manerele de sacose de supermarket. Cineva a tras de ele si le-a transformat in tanga. Defectele de fabricatie sunt la vedere, dar cine-s eu sa fiu asa chitibusar?
