Nu ca as incerca sa ma disculp, dar se zice ca un misogin e un barbat care uraste femeile tot atat cat se urasc ele intre ele. As vrea sa ne concentram asupra celei de-a doua parti a frazei.
Este adevarat, exista competitie. In oricare dintre domeniile vietii. La locul de munca, pe plan social, pe plan sexual. Incercam, fiecare dintre noi dupa propriile puteri, sa avem cel mai bun job, sa ne castigam o ratie consistenta de respect, sa ne culcam cu cele mai frumoase femei. La fel, si ele. Mai ales de cand li s-a permis „sa umble libere pe pamant”. Ma rog, acolo unde li s-a permis. Dincolo insa de competitie, la noi exista o anumita solidaritate a genului. Ne uram cat tine lupta, dar putem bea o bere dupa aceea, odata stabilit clasamentul si podiumul, odata incheiata ceremonia de premiere si bauta sampania. La ele, nu e asa. In orice adunatura de femei, exista o femela alfa vesnic contestata. Sigur ca femela alfa ocupa aceasta pozitie dupa criterii nu tocmai usor de decelat.
Se poate sa fie cea care are cel mai mare potential erotic. Cu alte cuvinte, cea care ar putea, daca ar dori, sa aiba contact sexual cel mai des dintre toate. E cea care atrage privirile intr-un club, primind cele mai multe cocktailuri si invitatii la dans. Ce-i ramane ei, este distribuit in mod aleatoriu celorlalte membre ale cetei. Precum prada in familiile de feline. „Vad ca tie nu-ti prea place Ion. Pot sa il iau eu?”. „Ia-l, fata, spala-te pe cap cu el. Mie nu-mi trebuie”.
Celelalte stau cu ochii pe ea. Panda poate dura si ani de zile. Toate o urasc, insa nimeni nu-i contesta tronul „pe fata”, direct. Femelele prefera razboiul de gherila, atacurile insidioase, raidurile de noapte. Viclenia unei barfe bine si atent plasate in urechile cui trebuie. Bineinteles, se mai comit si greseli tactice si sageata ajunge acolo unde nu trebuie. Se iau probe balistice, se fac reconstituiri si vai de pielea contestatoarei care a folosit o strategie gresita. Pentru ca, daca planul functioneaza, atunci nimeni nu mai are nimic de zis si transferul de putere se desfasoara in parametri normali.
La cel mai mic miros de sange, se declanseaza haosul. Daca regina-mama s-a ingrasat, daca a atacat-o vreo acnee dubioasa si inversunata, daca brusc i s-a deplasat un silicon si i-a facut sanii de nerecunoscut, e clar ca aratarea nu-si poate mentine pozitia de lider si trebuie rapid inlocuita. De cele mai multe ori, chiar natura feminina vine in ajutor. Femeile sunt extrem de sensibile la orice modificare a fizicului lor si, incercand sa evite o umilire publica, vor adopta o pozitie mai in umbra, cu mai putina vizibilitate, lasand pe altcineva sa-si asume pozitia de lider.
Veti spune poate ca exista grupuri de femele in care nu cea care detine cel mai dezirabil fizic ocupa postul de conducere. Asa este, dar acestea sunt rare si mai niciodata nu va fi cea mai desteapta dintre ele. Femela alfa mai poate fi cea mai puternica din punct de vedere financiar, fata de care celelalte vor dezvolta un anumit fel extrem de pervers de dependenta. Ea va propune iesirile, ea va planifica vacantele. Iar celelalte, cu o metaforica limba scoasa de-un cot, vor incerca sa tina pasul. Asa ajung bancile sa creasca numarul creditelor de nevoi personale acordate. Apropos, stiu o femeie care a facut credit de nevoi personale ca sa-si ia o geaca! Geaca in valoare de 8000 ron, intr-adevar.
Si apoi, tradarile. Tradarile sunt sucul, mustarul si ketch-up-ul oricarei grupari. Iar sa-i sufli barbatul femelei alfa este cea mai mare provocare, este sfidarea suprema careia chiar si cele mai talambe si mai anoste femeie cu greu ii pot rezista. Numai un firav simt al ridicolului le impiedica sa incerce o detronare, insa acelasi simt nu le rapeste cu nimic bucuria de a constata ca o alta a reusit acolo unde ele s-au temut sa incerce.
Prietenia feminina inseamna, de fapt, faptul ca intr-o anumita perioada de timp interesele unui anumit grup coincid. Femelele se grupeaza in jurul unei regine si ii raman alaturi atata timp cat trag oaresce foloase din asta, atingandu-si tinta. Cam cum fac turmele de ierbivore cand „decid” sa traverseze savana impreuna. Daca nu ar fi asa, de ce multe dintre voi, dupa casatoria uneia, de pilda, incetati sa-i mai fiti alaturi? Sa va mai intalniti? Nimic nu rupe mai eficient randurile ca o nunta.
De asemenea, am mai remarcat ceva. La fel cum animalele de prada simt de la o mare distanta faptul ca un altul e ranit, aflandu-se intr-o pozitie de vulnerabilitate, la fel si femeile au capacitatea de a depista intr-o fractiune de secunda slabiciunile alteia. Ma aflam, de pilda, cu trei colegi in dreptul ferestrei cand, pe strada, a trecut o blonda, dezirabila dupa standardele noastre. In apropiere, era si o alta femela care doar ce-a apucat s-o zareasca pe respectiva blonda, ca ne-a si trantit: „Cine? Blonda aia cu parul ars?”. Nu va mai spun ca noua podoaba capilara a respectivei ne-a parut integra. Va spun doar ca ne-a socat rapiditatea reactiei, mai ales ca blonda era la o distanta considerabila.
