Iubirea nu inseamna suferinta si vreau ca mai multe femei si fete sa inteleaga acest lucru. Si am sa incep cu o poveste pe care am primit-o :
„ Am vrut sa va scriu, despre experienta mea pentru ca sunt sigura ca sunt femei care se vor regasi in aceasta poveste. Am avut timp de 5 ani de zile o relatie cu un barbat care am crezut, la inceput ca este jumatatea mea. Totul a inceput foarte frumos, aveam aceleasi vise, nu ne saturam sa petrecem timpul impreuna, radeam, ne plimbam…
Un timp, lucrurile au mers foarte bine, ne-am mutat impreuna, urma sa ne casatorim, eram foarte indragostiti…Am stat sa ma gandesc, exact cand s-a schimbat totul.. La inceput cand a inceput sa ma jigneasca sau sa urle la mine, sa ma imbranceasca, i-am gasit scuze, zicand ca este stresat, obosit..ca e doar o toana.
Cu timpul aveam certuri zilnice. Nu vorbeam cum trebuie, nu puneam masa cum trebuie, devenise gelos si ma jignea. Era obsedat sa imi controleze telefonul, laptopul, nu mai puteam sa ies nicaieri ca bineinteles ca EU il inselam.
Mereu imi spunea ca trebuie sa ma schimb, ca nu sunt buna de nimic. Ca trebuie sa slabesc, ca trebuie sa ma imbrac cu alte haine. Ma injosea cum prindea ocazia, arunca cu cani, pahare si cu ce prindea….Atunci cand mai aveam momente in care ripostam imi spunea ca din cauza mea o sa se imbolnaveasca si o sa-si piarda mintile…ca EU sunt cea care nu vad ca el face totul pentru mine si ca nu stiu decat sa ii reprosez.
