In materie de relatii amoroase, exista doua mari reguli de care m-am plictisit auzindu-le si observandu-le apoi esuand, in egala masura. Pe de o parte, mi se spune ca trebuie sa avem lucruri in comun, pasiuni pe care sa le impartasim. Pentru ca altfel nu am avea despre ce sa vorbim si ne-am plictisi unul de altul. Am casca si am tot casca, ne-am uita pe pereti, ne-am roade unghiile si n-am gasi sa ne spunem nimic. Si parca un singur lucru e mai rau decat o relatie dezastruoasa: una plictisitoare. Pe de alta parte, ni se spune pe ton triumfator, in urale si aplauze, chiar opusul ideii enuntate mai sus: contrariile se atrag. Ca daca suntem diferiti, eu inger, el demon, eu naiva, el diabolic, eu bibliotecara, el culturist, o sa sara niste scantei intre noi incat vom ajunge sa incendiem intregul cartier Drumul Taberei. In sensul bun, desigur, cu focurile de artificii aferente. Eu cred ca e ceva mai complicata chimia amoroasa. Ca o lista de hobby-uri bifate de amandoi nu aduce, in mod garantat, succesul unei relatii.
Gandindu-ma la toata filosofia lucrurilor in comun care trebuie sa fie bifate pentru a asigura longevitatea unei relatii si uitandu-ma in jurul meu, am cascat ochii de uimire: oamenii din viata reala, nu cei din carti, filme si stupide si suficiente ghiduri de self-help, au putine lucruri in comun. La nivel superficial, cel care tine de hobby-uri, de pasiuni etc.
Filme: aici cazul este clasic. S-o recunoastem, sunt putini barbatii dispusi sa suspine in ritm cu noi la „When Harry met Sally” sau sa chicoteasca la aventurile promiscue ale Samanthei din „Totul despre sex”. Ce sa mai spun despre Ally McBeal al carei farmec este invizibil pentru ei, catalogand-o drept o nevrotica si atat, un caz care chiar le confirma opinia conform careia noi suntem, toate, nebune. Si, sincere sa fim, ne-ar placea cu adevarat un barbat care sa stea duminica pe canapea, cu o galeata de inghetata in mana si smiorcaindu-se la Titanic? Intre noi fie vorba, si pe mine ma ingretoseaza „siropul” acestei pelicule desi, conform unui sondaj recent, este filmul preferat al tuturor timpurilor pentru femeile din Romania, inaintea lui „Pe aripile vantului”. Vestea buna: chiar nu e obligatoriu sa mergeti impreuna la cinema.
Muzica: atata vreme cat impartiti in mod echitabil folosirea unui cd-player sau apelati la casti pentru a nu va deranja “colegul†de apartament, este iarasi ok. Sigur, trebuie sa recunosc, aici am prejudecatile si „snobismele” mele: as zice un „nu” categoric fanilor unor anumite categorii muzicale. Stati linistiti, sunt putine. Deh, nu suntem toti perfecti. Ceea ce ma bucura este ca si gusturile se pot educa. Ale lui, ale mele sunt perfecte. 🙂
Carti: poate ca eu ma topesc de placere cand citesc romanele alambicate ale lui Rushdie, cu mii de arome, cu personaje fantastice, cu explicatii miraculoase pentru faptul cotidian, iar tu torci cand ai pus mana pe ultima marturie a unui detinut din inchisorile comuniste. Este ok, perfect natural. Uimeste-ma insa! Reda-mi informatia interpretand-o, nu recitand-o! Ma intereseaza mai mult oamenii pasionati decat pasiunea in sine.
La nivel ceva mai profund, cu mai mare greutate decat domeniul hobbyurilor, se afla categoria prieteni. Aici exista cateva mine plasate ici-colo. Si este bine sa le evitam. Poate ca tu nu vezi farmecul discutiilor lor despre, hm, sa zicem suspensiile unui model nou de masina, insa nici nu incerca. Cu siguranta, nici ei nu se dau in vant dupa conversatiile care pornesc de la unghiile de acril sau ultimele barfe mondene. Atata timp cat nu exista conflicte care sa porneasca de la prieteni, si aici totul depinde de maturitatea voastra, nu are de ce sa te preocupe faptul ca va simtiti bine cu oameni diferiti. Din contra, e reconfortant chiar.
O alta zona sensibila este cea a finantelor. Tu economicoasa, el risipitor sau invers. Aici depinde numai de toleranta fiecaruia, de gradul de detasare si de nivelul de imburghezire. Atasamentul exagerat fata de bani, “cumpatareaâ€, numaratul banilor zilnic poate sa repugne unuia si sa-l excite profund pe celalalt. Cu toate astea, am vazut cupluri supravietuind. In special, reusesc cele care nu-si cladesc relatia pe un cod IBAN.
Armonia trebuie sa existe la alt nivel. Putem sa ne alegem impreuna sosetele dimineata, dar ma poti dezamagi atunci cand iti arunci chistoacele pe geam sau parchezi pe locurile pentru persoanele cu handicap la Carrefour. Putem sa alegem aceeasi pizza cand iesim in oras, dar ma poate rani o vorba pe care ai aruncat-o. Putem jeli pe aceeasi melodie si apoi sa nu mai avem nimic sa ne spunem. Asadar, nu, nu ma intereseaza ce avem in comun, ci cum se potrivesc colturile tale in zonele in care eu ma unduiesc. Iar daca esti ca Oblio, eu nu-ti voi pune un coif pe cap. Promit.
