Flirtul ne place. Haideti, spuneti-o in cor impreuna cu mine. Flirtul e placut, flirtul e minunat. E proaspat, revigorant, e ca o gura de aer rece atunci cand ai calatorit prin canicula. E si mai bun atunci cand esti deja implicata intr-o relatie. Puteti sa-mi spuneti ca sunt frivola, dar aveti curajul si onestitatea sa jurati ca nu-i asa? Ca voia nu va place, ca va puneti zavor la ochi si la gura atunci cand tentatiile zburatacesc in jurul vostru si ca nu le aruncati nici macar o privire amarata?
Flirtul e ca o degustare. Stim ca nu avem voie sa ne infruptam, dar degustarea parca nu e atat de grava. Luam doar un pic. O gurita. O lingurita. O mostra. O mostra din omul acela. Doar sa vedem cum ar fi daca ar fi. Nimic grav, nu zguduim nicio temelie, nu rasturnam edificiul cu pereti grosi ai relatiei noastre, ai increderii, ai viitorului luminos, departe de tenebre.
Mecanismul flirtului este unul complex. Seamana cu mersul pe sarma. Este riscant, este delicat, trebuie sa stii cu ce se mananca. Nu se asezoneaza in niciun caz cu remuscarile timpurii sau tarzii. Se consuma pe stomacul gol si cu inima usoara, dar fiind pe deplin constiente de ceea ce facem. Nu e nimic grav, nu e nimic serios si tocmai asta trebuie sa retinem, sa nu uitam niciun moment. Pentru ca, altfel, riscam sa-i conferim o greutate pe care nu ar fi avut-o altfel. Si nu are niciun sens sa ne atarnam singure pietre de moara de gat.
Mai trebuie sa va marturisesc ceva: nu am incredere in persoanele care nu flirteaza. Care sunt vesnic batoase, cu privirea pironita in pamant si cu pancarta pe care scrie mare “fidelitate†agatata de gat. Si care se uita la mine ca la o fiinta inferioara, condusa de simturi, fara vointa si fara morala. Ceea ce nu inteleg ele este ca flirtul e mai degraba un joc spiritual. Un ludic al superficialului, adevarat, dar nici conversatia de salon nu afiseaza prea mari profunzimi si, cu toate acestea, poate atinge statutul de arta. In plus, flirtul se tine departe de carnal. Cuvintele trec pe deasupra pielii, doar infioara putin, nu rascolesc adancurile, nu penetreaza. Flirtul promite doar, stiind de la bun inceput ca nu-si va onora cuvantul. Aici consta farmecul lui. Ne prefacem amandoi ca avem incredere. Asa e conventia si trebuie sa te supui regulilor jocului. Ne mintim frumos si stim ce facem in timp ce ne privim in ochi sau ne trecem o suvita de par ratacita in spatele urechii.
Desigur, este necesara o anumita aptitudine a mentinerii echilibrului intr-o zona cu turbulente. Trebuie sa stii cum sa planezi, sa nu te prabusesti in sperante desarte si idealuri bombastice. Flirtul e un fel de mancare light. Tocmai bun pentru o zi caniculara, pentru a sufla putin vant in panzele unei relatii demult statornicite in fagasul ei adanc sapat in viata si cutumele noastre. Nu trebuie sa ai asteptari mari, nu ofera saturatie completa. Este insa un excelent stimulator, unul menit sa deschida doar un apetit, nu si sa-l satisfaca. Nu se relateaza drame, amintirile neplacute nu sunt destinate acestui episod.
Flirtul nu trebuie sa te duca in cearsafurile cuiva, oricat de spumoasa ar fi tentatia. De aceea, i se si spune flirt, si nu aventura. Flirtul include conversatii, mici semne pe care cei doi protagonisti le primesc, le emit si le interpreteaza ca atare, cuvinte cu dublu sens, ironii, complimente. El nu cade in zona greoaie a promisiunilor, el nu ofera garantii, nu ofera nimic altceva decat placerea unei clipe, timpul agreabil si reconfortant. Presupune un dans, care nu este tocmai tango, mult prea patimas pentru aceste fluturari “volatileâ€. Este altceva, este doar partea de inceput a unui scenariu fara a se ajunge vreodata la „filmarea” propriu-zisa a cadrelor. Asta nu inseamna ca discutiile si tratativele initiale sunt lipsite de farmec, din contra. Cu cat obiectul lor este mai derizoriu, cu atat mai savuroase. Inveti sa gusti frumusetea frivolitatilor, culorile pastelate ale unei superficialitati spirituale. Inveti sa negociezi ceva ce nu ai si nu vei putea da niciodata. Cam asta e flirtul atunci cand acasa te asteapta altcineva. Nu va veti masura limitele si puterile. Pentru ca nu veti apuca sa parcurgeti un teritoriu prea intins din celalalt. Flirtul nu presupune o expeditie intinsa, este doar o plimbare, o dezmortire intr-o gradina englezeasca de trandafiri.
Dar, asa cum am spus, este nevoie de stapanirea unui anumit ritual. De pasul usor, inima vioaie si vorba dulce. De retragerea chiar in momentul oportun. Nici mai devreme, cand prajitura nu s-a copt inca, nici prea tarziu cand hainele ti-ar fi impregnate de miros si cand glazura ar fi prea greu digerabila. Se iese usor, in pas dansant, si fara a se tranti usa. Trebuie sa nu cantaresti mai mult decat la venire. Singurul lucru cu care vei pleca va fi un parfum usor, de vara. Nici nu vei apuca sa-ti faci valiza. Nu vei apuca sa citesti Anna Karenina, ci doar un sonet sau poate chiar un haiku aromat subtil.
