Nu stiu altii cum sunt, insa eu intotdeauna am avut o mare admiratie si dragoste pentru lucrurile frumoase. Iar cele mai frumoase lucruri pe care le-am vazut la varste fragede au fost hainele, hainutele mele, hainele mamei, hainele femeilor de pe strada, hainele in sine. Le-am iubit si am vrut sa invat cat mai multe despre ele, despre migala construirii lor, despre istoria lor, despre semnificatia lor uneori mai intensa decat cea a cuvintelor. Pentru unele dintre noi toate acestea pot fi considerate o preocupare frivola, insa trebuie sa pun in cuvinte cat de mult iubesc moda.
Poate ca moda se adreseaza complexului de inferioritate al unei femei, acela care se bazeaza pe faptul ca Cenusareasa care nu are nevoie decat de o rochie minunata pentru a se trasforma in frumoasa balului. Poate ca ofera o lume imaginara unde totul este frumos si nu exista ploaie, sef, mizerie, deadline-uri sau sentimente ranite, o lume de magie in care poti fi cine vrei tu.
Pentru ca pana la urma, daca stam bine si ne gandim, in fiecare zi imbracam un costum, un costum prin care vrem sa exprimam ceva, sa facem asa incat cei din jur sa stie cate ceva despre noi. Inchidem fermoarele si nastureii si curelusele aplicand un strat de material stralucitor peste nucleul nostru uman. Avem mare grija ca tot ce vine in contact cu pielea noastra sa ne reprezinte in ziua respectiva, in ocazia respectiva, tocmai pentru ca vrem sa comunicam. Vrem sa vorbim cu fiecare dintre oamenii care ne vad in ziua aceea si sa le spunem cine suntem, ce ne dorim de la viata, ce ne face placere, si mai ales ca ii apreciem destul de mult cat sa le spunem toate lucrurile astea prin culori si texturi. Mi se pare minunata libertatea pe care noi ca oameni, si mai ales ca femei o avem de a alege oricand si oricum ce vrem sa spunem miilor de persoane pe care le inatlnim intr-o singura zi: la serviciu, scoala, cumparaturi, petreceri etc.
Ne plangem de multe ori ca este greu sa comunici cu barbatii. Insa cel mai usor este sa vorbesti in limbajul hainelor, spunandu-le astfel: ” Uita-te la mine! Ne potrivim. Vino mai aproape!” sau ” Nu cred ca avem aceleasi interese! Nu te vreau!”.
Vizual, barbatii te inteleg mai bine si aud clar mesajul pe care vrei sa il transmiti. E ca si cum ai avea propriile mesaje tribale inscrise adanc in piele, mesaje ce nu pot fi trecute cu vederea asa usor. Trebuie sa fie o placere de zi de zi sa alegem maniera colorata in care vom comunica cu lumea. Fara cuvinte. Fara complicatii. Fara a fi nevoie de un raspuns. Faptul ca ne este permis sa ne jucam cu frumusetea tacuta a hainelor este pentru noi uneori un plus de energie, alteori o poveste pe care o scriem fara creion si hartie.
Moda este ridicola. Este capricioasa, egoista, cruda si prosteasca uneori. Este cel mai dificil gen de reusita personala, cea care necesita sume exorbitanate de bani, mult timp si abilitati pentru a reusi o combinatie grozava. Iar daca e sa vorbim de satisfactii, ce ofera moda sunt momente scurte de stralucire si admiratie inainte de a trece la timpul trecut. Insa din cand in cand este sublima; va exista mereu ceva special la o bucata de material frumos potrivit pe corpul nostru, care ofera un fel de magie pentru orgoliu, suflet si reflectia proprie in oglinda asa cum putine lucruri pe lumea asta o pot face.
