Astana e un oras nou. Chiar daca i-am socoti an al nasterii 1830, tot s-ar chema ca e nou. Atunci s-a constituit ca o fortificatie denumita Akmola – in limba kazaha, Bogatia Alba, de la painea de aceeasi culoare care avea sa devina renumita. In 1862, a capatat statutul de oras. Se chema Akmolinsk si era un centru comercial, economic si agricol important. Si-a pastrat importanta si in epoca sovietica, sub numele de Tselinograd. In 1991, cand statul Kazashtan a obtinut independenta, Tselinograd a revenit la prima sa denumire. Nu pentru multa vreme, fiindca in decembrie 1997 primul presedinte al Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev, a mutat aici capitala, de la Alma Ata, si i-a dat un nume care sa ateste schimbarea: Astana. In limba romana, asta se traduce din kazaha prin Capitala.
Alma Ata era si inca este un oras mai mare decat Astana. In prezent, populatia fostei capitale e dubla fata de cea a actualei: 1,4 milioane. Alma Ata era insa zguduita de cutremure care nu-i permiteau dezvoltarea pe verticala.
In Alma Ata ar fi fost riscant sa ridici monumentul denumit Baiterek, inalt de 97 de metri, care domina Astana. Baiterek, Copacul Vietii, construit din metal si sticla, in stilul architectural art nouveau, are in varf un ou. Este oul pe care vulturul l-a ascuns in Copacul Vietii, fiindca sarpele voia sa-l infulece, curmand astfel viata puiului ce avea sa iasa din gaoace. Sarpele s-a catarat in copac dupa ou, asa cum cu alta ocazie se catarase dupa mar, iar vulturului i-a fost lesne sa-l rapuna, aflandu-se pe teritoriul sau, al inaltimilor. Acum, zece mii de turisti urca zilnic in varful Baiterek-ului, beneficiind de o facilitate care sarpelui ii lipsise: ascensorul.
In 1997, Astana a pornit la drum, in calitatea ei de capitala, cu 300.000 de locuitori. In ziua de azi, numara 700.000. Nu doar functionarii institutiilor statale au contribuit la sporirea cifrei. In Astana s-au mutat cu familiile angajatii companiilor private. Cum ar fi aceea care a inghitit Rompetrol, cumparand-o. Le-a convenit mutarea: in acest oras construit in semidesert, au locuinte care satisfac standardele europene si birouri asisderea. In 1994, cand a inceput, din aproape nimic, ridicarea noului oras, cel existent avea 100.000 de locuitori.
Hoteluri clasificate de la trei la cinci stele ofera tot luxul si civilizatia din lume pentru valurile tot mai viguroase de turisti care au auzit de minunea din desert. Bulevarde largi si inverzite, cazinouri, cluburi, cafenele, magazine le stau la dispozitie, alaturi de obiectivele de neratat pentru orice turist.
Piramida Pacii a ajuns la doar 5 ani de viata. E casa islamismului, crestinismului, budismului, taoismului si a altor religii ale lumii. Baza ei e un patrat cu latura de 62 de metri, egala cu inaltimea piramidei. Sala Operei din incinta piramidei are 1500 de locuri, si mai e loc de un muzeu si o biblioteca.
Moscheea Nur Astana (Lumina Astanei, independenta de Piramida) poate primi 5000 de credinciosi sau necredinciosi.
Palatal Prezidential, Ak Orda, e o Casa a Poporului futurista. Muzeul din incinta sa cuprinde si o expozitie cu darurile si distinctiile primite in ultimii 20 de ani de presedintele Nursultan Nazarbayev.
Sunt unele similitudini intre capitala de azi a Kazahstanului si cea din anii ’80 a Romaniei… S-o adaugam si pe aceasta: in Astana gasesti pe toate drumurile mezeluri din carne de cal, plus multe alte preparate tot din cal in restaurante. Exista si o diferenta semnificativa intre Kazahstanul nazarbaist si Romania ceausista: ei iti spun dinainte ce-ti dau sa mananci.
