In Marea Tireniana, la intrarea in Golful Napoli, e Insula Capri. Micuta, muntoasa si faimoasa, macar prin celebritatile care, de-a lungul vremii, au calcat-o. In ultimul secol dinainte de Hristos, imparatul roman Octavian Augustus a facut cu orasul Napoli un troc prin care i-a fraierit crunt pe napolitani: le-a luat Capri in schimbul unei insule care isi datoreaza recunoasterea, atata cata exista, doar acestui schimb: Ischia. Tiberius, succesorul lui Octavian, a construit in Capri o duzina de vile intru slavirea zeilor.
Marii scriitori Thomas Mann, Graham Greene, Maxim Gorki, Pablo Neruda au vizitat insula si au contribuit la crearea faimei sale. Scriitorul care si-a legat cel mai strans numele de cel al insulei e suedezul Axel Munthe, cu a sa Carte de la San Michele. In afara de ocupatia asta, Munthe o avea si pe cea de medic. Filantrop si milos din fire, trata gratis oamenii saraci. Printre multele graiuri pe care le vorbea se numarau cel napolitan si cel capriot. In Insula Capri, langa vila lui, denumita San Michele, a cumparat un teren spre a-l preface in paradis pasaresc: nimeni nu avea voie sa puna acolo capcane pentru zburatoare.
Catre sfarsitul secolului XX, cand ocupatiile oamenilor celebri au inceput sa se schimbe, oaspetii de vaza si de vara ai locului, cu propriile lor resedinte, au fost Mariah Carey, Elton John, Keanu Reeves, Eddie Murphy. Alti mari actori, in special italieni (Sophia, Claudia, Marcello), au zabovit in Capri sa faca filme.
12.000 de locuitori s-ar lafai pe o suprafata de 10 kilometri patrati, daca Insula Capri n-ar fi vizitata anual de un milion si jumatate de turisti. Mai intai, trebuie sa ajungi in Napoli si sa ignori vorba Vedi Napoli, puoi mori. Nu muri, mai ai de vazut Capri, si pentru asta te urci in feribot sau o alta ambarcatiune. Dupa aproximativ o ora, in functie de rapiditatea vaporasului, pui piciorul pe pamantul insulei. Sa trecem in revista ce e demn de vazut.

Vila Jovis, inchinata de imparatul Tiberius lui Jupiter, dar locuita de el insusi cu doua milenii in urma, e un obiectiv la care ajungi strabatand, din centrul oraselului Capri, doi kilometri, obligatoriu pe jos, dupa cum ti-o impune relieful. Predecesorul lui Tiberius, Octavian Augustus, a lasat viitorimii niste gradini fara seaman.
Via Krupp isi revendica titlul de cel mai frumos drum din lume. Industriasul german Krupp, unul dintre primii magnati, cronologic, ai lumii, si-a adus un inginer de la el din tara care a construit un labirint in stanca, pe coasta marii.

Grotta Azzura are aceasta culoare datorita reflexiei indirecte a soarelui in apa. Cand marea nu are valuri, poti vizita grota inchiriind o barca destinata acestui scop.
Stancile Faragloni sunt in numar de trei si ies din mare pana la inaltimea de o suta de metri. Una dintre cele trei surori, pe nume Stella, e unita de tarm printr-o limba de pamant. Alta, Faraglone di Mezzo, seamana cu vestitul turn parizian: are in mijloc un tunel natural. Cel mai inalt varf; Monte Solaro, e micut, nici 600 de metri, dar ofera o panorama incantatoare: insule, peninsule, coasta, golf, munti mai mari.
Centrul social al oraselului Capri si al intregii insule e Piazzetta Umberto. O gasesti usor dupa un turn cu orologiu. Abunda in terase, cafenele si magazinase.

Cum spuneam, insula e o miniatura, intr-o zi, socotindu-i dimensiunile, ai strabate-o pe jos in lung si-n lat fara sa obosesti – doar ca intervine relieful vitreg preumblarilor. Localitatile Capri si Anacapri sunt vecine. Le despart 784 de trepte sapate in stanca.
In lunile iulie si august, Capri cunoaste varful sezonului turistic. Insula are peste 50 de hoteluri. Inclusiv cu patru sau cinci stele. Se gaseste insa si cazare cu 30 de euro pe noapte. Clima mediteraneana nu stie ce este aceea caldura insuportabila din miezul verii si permite cultivarea citricelor, a maslinilor, a vitei de vie. Intre specialitatile culinare ale locului, pe langa fructele culese din pom, se regasesc abundent si cele de mare.








