Cuvant portughez, barocco desemneaza o perla cu forma neregulata. Stilul baroc n-o va lasa asa: el are obsesie pentru finisaj, pentru imbogatirea cu detalii. Curentul s-a nascut inaintea cuvantului care-l denumeste, stand o vreme fara nume, atat cat i-a trebuit sa se impuna. Pe la 1560, la Roma, biserica romano-catolica a lansat pictorilor si sculptorilor o chemare, care s-ar putea numi si porunca: opera lor sa devina una cu aderenta la mase. Picturile si sculpturile bisericesti sa fie lipsite de orice urma de echivoc, sa nu lase loc niciunei interpretari, fiindca prea putini erau pe atunci oamenii cultivati care sa le priceapa artistilor manierismul.
Barocul nu s-a nacut cat ai bate din palme, abia urmatoarea generatie de artisti l-a cristalizat. Michelangelo e considerat un precursor al barocului, iar pictorii din secolul al XVII-lea, avand un ilustru reprezentant in Caravaggio, s-au dedicat cu totul noului trend. Muzica, teatrul, dansul, literatura, filosofia, arhitectura au trecut la stilul baroc: bogatie de detalii desavarsit realizate, exces de detalii chiar, mesaj pe intelesul oricarui privitor sau ascultator. Ca-n cazul celor mai multe stiluri sau curente artistice, barocul n-a lasat insensibila nici arta mobilarii si a decorarii incintelor. Cel care l-a imbratisat cu mare drag, l-a raspandit in Franta si mai apoi in restul Europei a fost Regele-Soare, Ludovic al XIV-lea, spre sfarsitul secolului al XVII-lea.
In ce priveste mobilarea, dintru inceput, barocul imparte clar incaperile unei case. Dormitorul e pentru dormit, nu si pentru lucrat, in bucatarie se gateste, nu se si mananca. Salon, sufragerie, camera de lucru, dormitor cu anticamera lui, budoarul, camera de toaleta – acestea au fost, la origine, incintele unei locuinte mobilate baroc, nesimtindu-se nevoia unei camere in care locatarii sa se uite la televizor. Incaperi spatioase si bine luminate.
Piesele de mobilier sunt dominate de forme curbe, serpuitoare. Ornamentele sunt prezente la tot pasul. Coloanele in spirala au locul lor bine definit, la dulapuri si alte mobile. Picioarele scaunelor, ale dulapurilor si ale altor piese cu picioare se termina (sau incep, depinde de unde le privim) cu labe de leu sau de urs. Dar si cada din camera de baie baroce prezintă labe de leu sau gheare de vultur. E vorba obligatoriu de animale sau pasari puternice, simbolistica nu poate da gres.
Pe masura puterii sugerate de aceste detalii e si luxul afisat in decoratiuni. Piesele de arta – picturile si statuetele – sunt valoroase si apartin, desigur, stilului baroc. Tapetul de pe pereti, tapiteria scaunelor si a canapelelor e din cea mai buna matase, aratand opulenta. Aurul nu trebuie sa lipseasca din decoratiunea baroca. Bibelourile sunt si ele opere de arta, argintaria e nelipsita din dotarea casei.
In timp, barocul a adoptat tehnica furniruirii si lacuirii mobilei si a inventat aplicarea pe mobilier a decoratiunilor din bronz. Barocul a asezat primul perne pe bratele scaunelor, spre rezemarea lejera a coatelor, si a nascocit ceea ce numim azi garnitura de mobilier: scaunele, fotoliile, canapelele confectionate din acelasi material, cu aceleasi decoratiuni. Masa de toaleta cu oglinda se datoreaza iarasi barocului.
In Romania, barocul a avut o mare cautare in arhitectura pana sa izbucneasca primul razboi mondial. Casele somptuoase cu decoratiuni florale sau ingerasi pe ziduri stau azi marturie.
