Unul dintre lucrurile pe care bunica mi le repeta in continuu in timpul celor „7 ani de acasa” a fost: „Poarta-te frumos!”. Ei bine, cred ca bunele maniere au suferit niste modificari substantiale in ultimul timp. Femeile nu mai asteapta sa li se deschida usa sau sa li se traga scaunul pentru a se aseza, iar barbatii pot purta palariile fara nici o problema in interior sau chiar la restaurant.
Am fost invatata ca la restaurant, daca sunt doua cutite, furculite sau linguri pe masa, trebuie sa o folosesc intai pe cea mai indepartata de farfurie. Asta nu prea este o problema cand vine vorba de o masa la MacDonald’s… Bunica mea facea alergie cand ma vedea aratand cu degetul si imi repeta constant ca personalul Hotelului Ritz nu avea voie sa arate cu degetul. Putea da indicatii verbal sau insotea clientul pana la locatia dorita. Daca bunica mea ar fi stiut feng shui, mi-ar fi explicat ca aratatul cu degetul trimite o energie negativa catre persoana pe care o arati. Eu inca mai practic traditia „cadoului” pentru gazda de fiecare data cand ma duc in vizita. Fie ca e vorba de un buchet de flori, o sticla de vin sau prajituri. Bunica ar fi foarte mandra de mine…
Un studiu putin mai nestiintific facut de revista Reader’s Digest sustine ca bunele maniere sunt „un mister” pentru 65% din populatia Bucurestiului. Ce pot sa spun cu mana pe inima si din experienta este ca acest procent este mult, mult mai mic in celelalte orase ale tarii unde oamenii inca isi mai cer scuze cand te calca pe pantofi, spun multumesc atunci cand ii ajuti, nu arunca mucurile de tigari pe strada si cedeaza locul femeilor insarcinate in mijloacele de transport in comun.
Se spune ca bunele maniere fac omul; eu cred ca femeile au inventat bunele maniere pentru a-i face pe barbati sa nu le mai traga de par in drum spre pestera. Intr-o mare masura, calitatea vietii noastre de zi cu zi depinde de calitatea relatiilor pe care le avem cu ceilalti. Bunele maniere si politetea fac parte din arsenalul nostru de relationare. Nu este vorba doar de „cu ce furculita se mananca salata”, ci despre cum ne tratam unii pe altii. Ce poate fi mai important decat asta?
Ne invatam copiii sa nu fure, sa nu minta, sa nu se bata… N-ar trebui sa ii invatam si respectul fata de ceilalti? Sau cunoasterea bunelor maniere a ajuns o traditie pe cale de disparitie?
