Cunoastem cu totii expresia „intentia conteaza”, „nu e nevoie de cine stie ce, sa fie ceva simbolic…”. Am sa va spun ceva ce poate nu mai constituie de mult o noutate pentru voi. Toata treaba asta nu face nici cat o garoafa ofilita pentru suratele noastre, femeile.
Este ziua ei de nastere. Cum nu stai prea bine cu finantele, te gandesti ca o vei scoate onorabil la capat cu „o atentie”, o carte, un CD, un copacel, o floricica. Nu intentionezi sa ai o indrazneala in genul tipului din reclama la bere, adica sa apari inocent si cu un ranjet de la o ureche la alta, imbratisand afectuos un caine vagabond si sperand ca, daca nu ii va fi mila de tine, macar pentru sarmana vietate sa aiba vreun strop de afectiune.
Cand se apropie ziua cea mare, treci pragul unui magazin, lucru care pe tine te inspaimanta de obicei. Insa, asa cum cavalerii de demult strabateau mari si tari pentru a aduce ceva absolut insignifiant, dar care le facea fericite pe domnitele inimilor lor, de exemplu, o cireasa sau apa din ciocul nu stiu carei pasari rapitoare, asa si tu acum, palidule amorez, te gandesti ca indrazneala si riscul pe care ti-l asumi vor atrage o recompensa, de genul unei beri baute cu baietii. Din nefericire, in pravalie nu ti-e nimeni prieten. Vanzatoarea, fiind femeie, ti-e clar dusman si e bine sa stii de la bun inceput cum stau lucrurile. Astfel, va incerca prin orice mijloace, folosindu-se de viclenia pe care a primit-o inca de la nastere, ca un fel de al doilea cordon ombilical, insa , din pacate, imposibil de taiat, sa-ti vare pe gat tot felul de lucruri care nu-ti trecusera prin cap. Ce noroc, ce bine, ce minune ca e ea acolo…
Astfel, pe langa parfumul, sa zicem, pe care voiai sa-l cumperi, te pomenesti, la iesirea de pe teritoriul inamic, cu ditamai plasa in care se mai gasesc si multe alte licori si unguente, ale caror denumiri nu le stii, biata victima, palid amorez. Ba chiar ti-a indesat in portofelul vizibil mai gol acum o carte de vizita pentru „doamna ta” in cazul in care are nevoie de consiliere.
Nici o carte sau o cana cu numele tau nu o vor ferici. Poti sa idealizezi tu cat vrei, sa te gandesti ce suflet romantic si sensibil este ea…
Imi pare rau ca trebuie sa fiu eu cel care-ti da vestea proasta, dar lucrurile nu functioneaza asa. Femeile nu vor lucruri simbolice, ci vor lucruri consistente. Sa faci un cadou este o chestiune serioasa si presupune luni intregi de economii, de renuntari si sacrificii, weekenduri de la care va trebui sa-ti iei gandul. Plus ca nu trebuie sa faci greseala de a te plange vreodata. Femeilor le-a intrat in cap si nu le mai iese de acolo cu niciun chip principiul conform caruia noi, barbatii, trebuie sa suferim in tacere. Deh, la noblesse oblige,cum zice francezul. Asa ca nu icni si nu cracni.
Atunci cand ii vei inmana respectivul cadou „simbolic”, amagindu-te ca e important faptul ca te-ai gandit, ca te-ai framantat, ca o surpriza e tot timpul ceva placut, ea va zambi conventional. Nu trebuie sa te temi de un scandal monstru caci razboiul pe care il va declansa va fi purtat cu arme ceva mai subtile. De pilda, va zambi formal si seara in pat va declara ca o doare capul. Sau va avea grija sa-ti aminteasca pentru tot restul anului ce blana de nurca a primit Popeasca sau ce telefon cu cristale a primit Ioneasca. Crede-ma, iti va fi imposibil sa uiti, imposibil s-o faci sa uite. Orice eroare de natura diplomatica se plateste grav in relatiile cu „partenerele de viata”. Trebuie sa stii ca intr-o relatie nu se „investesc” numai „sentimente” (sintagma preferata a femeilor) si ca inima nu e singurul organ pe care il vor de la tine. Va trebui sa-ti sacrifici pana si ficatii.
