Multe femei au o nedumerire. Mai multe, de fapt, dar una care le framanta in mod deosebit. Se intreaba de ce un barbat care are un numar mare de partenere sexuale e de laudat, iar o femeie sprintara si degraba saritoare dintr-un penis in altul e blamata de societate. Dilema asta e la fel de idioata ca cei care se intreaba de ce obiectele o iau in jos si nu in sus, nepricepand ca exista o chestie numita atractie gravitationala fara de care multe nu ar fi posibile pe lumea asta.
Pana sa incerc totusi sa ofer un raspuns, va fac o comparatie pe care mi-a sugerat-o un coleg. Femeia e ca o broasca. Barbatul e ca o cheie. Cheia e cu atat mai buna cu cat deschide mai multe lacate. Broasca e cu atat mai proasta cu cat o deschid mai multe chei.
Revenind, motivele pentru care o femeie trebuie sa tina coapsele apropiate daca nu face din asta o meserie remunerata asa cum se cuvine sunt multiple. Si n-am sa ma refer deloc la chestiuni precum “gura lumiiâ€.
1. Femeia e facuta sa procreeze. Nu e insa facuta si sa-si intretina singura plodul. Pentru a asigura supravietuirea, atat a ei, cat si a progeniturii, trebuie sa aiba certitudinea identitatii tatalui. Daca exista mai multi cultivatori, nu inseamna ca la vremea recoltei, vor fi in preajma tot atatia. Odata ce planeaza indoiala, niciun agricultor cinstit nu va dori sa-si asume raspunderea esecului altuia. E natura, e biologie.
2. Femeia produce un singur ovul pe luna. Nu mai multe. Ovulul nu poate fi impartit mai multor fecundatori. El trebuie dat unuia singur. Barbatul, pe de alta parte, produce milioane de spermatozoizi. Productia lui este extrem de mare si atunci e firesc sa incerce sa vanda si pe piete straine, sa se extinda. Nu se mizeaza niciodata pe un singur numar. Sansele de succes se inmultesc cu cat pariezi mai mult.
3. Femeia e domestica. Legata de glie, de casa. Cand sunt mici, ele se joaca de-a bucataria, de-a mama, de-a vecinele. Noi suntem calatori. Ne miscam. Iesim din scara blocului, exploram. De ce ar inceta asta cand crestem? Ele evolueaza intre patru pereti, noi suntem dinamici.
Mai sunt si alte aspecte asupra carora planeaza spectrul ambiguitatii, iar femeile ar trebui sa hotarasca odata ce vor. Sa nu mai stea cu fundul in doua luntri.
1. Ele considera ca, atunci cand fac sex, ne daruiesc ceva. Ne cadorisesc deschizandu-ne poarta. Acum, vin si va intreb: cand va duceti la aniversarea lui X, nu-i faceti acelasi cadou ca lui Y, nu? Iar daca o faceti, va asumati riscul. Asadar, or faceti ca darul sa fie unic, ori renuntati la aerul de martire, la falfairea din gene de mimoze.
2. Au pretentia ca, post-coitum, sa punem bazele unei relatii stabile, de fructuoasa prietenie si cooperare intru veacurile ce vor urma. Incearca sa forteze incheierea unui pact. Sex contra afect. Acum, daca-mi cumpar un gadget, am pretentia sa nu fie zgariat si uzat. Asadar, si vaginul vostru trebuie mentinut intr-o stare propice inca unui consum indelungat. Nu cumparam produse la mana a 14-a. Daca targul asta nu va convine, atunci vi-l propun pe urmatorul: sex contra sex. Asta exclude florile, telefonul de a doua zi, tinutul de mana la filme proaste.
In concluzie, ceea ce irita mai mult e duplicitatea voastra. Amestecul inimii in chestiunile sexului. Interferentele astea, abuzul de putere, uzul fraudulos – asta conduce la etichetari. Ca atare, e mai bine si mai sanatos sa ne ferim de ele. Unele dintre voi se plang ca avem tupeul de a intreba cati le-au trecut pragul dormitorului. Nu e normal? Daca imi cumpar o masina, ma uit la kilometraj, nu?
