Doamnelor, domnisoarelor, vaduvelor, divortatelor, fetelor batrane sau voi, cele neintinate si nepangarite, femei de la sate si de la orase, vreau sa fiu primul care sa va anunte revolutia feminismului in materie de ortografie! Nu ma gandisem niciodata pana acum, eu, un misogin inveterat in apucaturile mele, ca pot sa ma manifest si in modul in care scriu. In modul in care scriu la propriu. Noroc cu o madama numita Michele Loup, cu functia de consilier regional feminist, care a venit sa va zgaltaie putin pe voi toate cele alfabetizate, cele care va exprimati in scris, si sa va spuna cum se scrie corect din punct de vedere femininst.
Astfel anumite semne de punctuatie vor cadea in dizgratie de acum incolo. Linia de pauza si parantezele sunt acum oile negre ale punctuatiei, reminiscente extrem de periculoase ale unei societati machiste si care trebuie combatute, izolate pana la extinctie. In locul lor, se va prefera bara oblica, pre numele ei romenglez “slash†(/).
Sa va dau un exemplu concret caci poate nu m-ati inteles si drept urmare nu va veti supune noilor reglementari in materie de emancipare feministo-ortografica. De pilda, daca inainte, cand traiati sub piciorul masculin scriati prieten (a), sot (ie), amic (a), tampit (a) sau prieten-a, sot-ie, amic-a, tampit-a, de acum incolo, pentru ca v-ati emancipat si v-ati castigat acest drept, va fi obligatoriu sa scrieti prieten/a, sot/ie, amic/a, tampit/a.
Ole! Motivul ar fi acela ca fiinta de sex feminin nu este o chestiune care poate fi pusa intre paranteze, ignorata si limitata, separata de restul realitatii sociale. In ceea ce priveste pardalnica si nemernica si sexista linie de pauza, aceasta ar putea sugera o uniune nedorita si nesolicitata cu sexul masculin, o contopire a chintesentei feminine in cea a dusmanului de sex. Slashul acela ar marca in sfarsit egalitatea, statutul autonom si independent al fiintei feminine.
Eu cred insa ca lucrurile nu trebuie sa se opreasca aici si ca feministele trebuie sa cucereasca noi teritorii intr-ale scrierii. Imi permit sa fac cateva sugestii la care probabil bunicile voastre nici n-au indraznit sa spere, iar invatatoarele care v-au invatat sa scrieti nici atat.
1. Modificarea dictionarelor. Daca ati deschis vreodata vreunul, ati observat probabil ca, mai intai, se da masculinul unui cuvant, apoi femininul. Nu e drept. Se stie ca toti autorii sunt misogini. De fapt, cred ca ar trebui sa ignoram cu totul ordinea alfabetica dupa care functioneaza dictionarele si sa punem mai intai substantivele si adjectivele feminine, iar mai apoi pe cele neutre, la final urmand cele masculine. Intre cele doua tabere, vom avea Elvetia acelor parti care nu s-au hotarat in ce sexe, pardon ape, se scalda. Toata lumea fericita si pericolul de contaminare va fi nul, nu ca in cazul inselatoarei si amagitoarei linii de pauza. Verbele si alte parti lipsite de gen vor fi presarate pe ici si colo, pe unde se poate.
2. Mai e o regula, si in limba romana chiar, care zice ceva de genul ca atunci cand sunt mai multe la un loc, si feminine si masculine, masculinul domina si acordul se face dupa el. Ei, am vazut multe femei la viata mea plangand din pricina acestei crunte nedreptati, rupand cartile cu lacrimi in ochi si planuind in taina un atentat cu bomba la Academia Romana sau la Institutul Iorgu Iordan.
3. Am stat si m-am gandit si cred ca totusi bara oblica nu va face dreptate. Eu unul, obisnuit cu o gandire matematica, m-am gandit imediat la fractii. Si la faptul ca, la fractii, exista ceva deasupra si ceva sub. Or, feministele zic ca e nasol sa stea sub, motiv pentru care fac tot ce se poate sa treaca deasupra. Acum aveti de ales: bara verticala, sugerand un perete care sa ne izoleze perfect sau blancul – vidul de netrecut si de nedepasit.
4. Iarasi ma razgandesc si ma tot sucesc, pierdut intre paranteze, linii oblice si verticale. Vedeti? Pana si pe mine m-au prins misterele ortografiei feministe si reparatia metehnelor sexiste. Nu stiu daca v-ati gandit, dar parantezele au un aspect armonios, rotunjor, sugerand curbele feminine. Deci maternitatea. Poate ca atunci cand le folosim, dorim sa va sugeram ca e cazul sa faceti copii. Deci la cratita. Deci jos egalitate! Pe de alta parte, bara aceea aduce a un penis erect. Eu propun adoptarea de urgenta a ambelor semne de punctuatie care sa devina, de azi inainte intru vesnicie, de nedespartit. Yin si Yang, masculin si feminin, activ si pasiv.
5. De cele mai multe ori, cerneala tipografica este neagra. In carti, in reviste, in dictionare etc. Ba chiar si pe internet, majoritatea folosesc fonturi negre. Or, se stie, negrul nu este asociat in niciun caz cu feminitatea. Propun editii noi ale Bibliei in culoare violet si Enciclopedia Britanica sa fie roz.
6. Initiatoarele acestei modificari nu au precizat daca regula se aplica si in cazul animalelor, daca acum cateaua este mai importanta decat cainele si trebuie separata de acesta prin bara oblica, daca girafa nu trebuie, sub nicio forma, pangarita de apropierea pana la anularea individualitatii sale de girafoi prin linia de pauza. Consider ca aceste precizari sunt absolut necesare pentru o buna convietuire a noastra, a tuturor, femei, barbati, pisici, soricioaice si cai. Si iepe. Sau iepe/cai?
