Biserica Catolica este zguduita de cateva luni de zile de scandaluri cu miros urat de abuzuri sexuale. Abuzuri comise de prelati – unii chiar cu ranguri inalte –, victimele fiind copii. O vreme, Papa Benedict al XVI-lea a tacut. Apoi a revenit cu o declaratie spunand ca va trimite o scrisoare pastorala irlandezilor, tara in care au fost multe nume implicate in scandal. Epistola a ajuns saptamana trecuta in presa irlandeza, insa asociatiile victimelor isi declara nemultumirea pentru lipsa de atitudine a Sfantului Parinte.
Nu numai Biserica Catolica irlandeza se confrunta cu acest gen de probleme. Scandaluri similare, legate de aceeasi confesiune, exista in Austria, Olanda, Statele Unite, Germania, Elvetia, Spania si Italia. Zvonurile legate de purtarea reprobabila a prelatilor nu reprezinta o noutate pentru nimeni. Cu adevarat ingrijoratoare este insa atitudinea papalitatii in aceasta chestiune. Conform unor voci, atat Papa Benedict al XVI-lea, cat si Papa Ioan Paul al II-lea erau la curent cu ce se intampla si, in loc sa investigheze, au preferat sa-i ascunda pe pastorii manjiti ai turmelor de credinciosi.
Si in acest sens acuzatiile pe care le aduce Udo Fischer, portavocea victimelor abuzurilor sexuale comise de preotii catolici din Austria, sunt coplesitoare. Udo Fischer este el insusi prelat si a declarat ca atat Ratzinger, cat si Papa Ioan Paul al II-lea l-au protejat pe cardinalul pedofil Hermann Groer. Udo Fischer, acum in varsta de 57 de ani, s-a alaturat unui grup de victime abuzate in anii ’70 de catre cel care era pe atunci profesor de religie, urmand sa ajunga in fruntea Bisericii Catolice din Austria – Hermann Groer. Fischer acuza tacerea Vaticanului si lipsa asumarii unei pozitii clare, lipsite de echivoc, avand in vedere faptul ca acuzatiile de pedofilie sunt cea mai grava problema cu care s-a confruntat biserica Catolica in ultimul secol si una care a erodat incet, dar sigur increderea credinciosilor in aceasta institutie.
Pe de alta parte, Fischer ramane singura fata bisericeasca ce critica Inaltul Scaun. El se bazeaza insa pe un numar mare de semnaturi care-i certifica autoritatea conferita de enoriasi. A intampinat insa opozitia episcopului Kurt Krenn care i-a interzis sa mai oficieze ca preot timp de sapte ani. Activitatea sa a fost supusa unei analize amanuntite, insa cum nu s-a gasit nimic reprobabil, sanctiunea nu a fost aplicata. Fischer a fost singurul care i-a acordat credit lui Josef Hartmann, prima victima ce a denuntat public abuzul comis asupra lui de cardinalul Groer. Acestuia i s-au alaturat trei ani mai tarziu numeroase alte voci, incriminandu-l pe acelasi Groer.
Numai ca imunitatea nu exista doar in lumea parlamentara. In 1962 a intrat in vigoare un decret conform caruia cine a fost abuzat sexual de un prelat nu poate vorbi intrucat se afla sub secretul spovedaniei! Acest decret a fost reelaborat in 2001 de catre actualul Papa si poarta numele de “De Delictis Gravioribusâ€. Adaugirea consta in mentiunea conform careia doar Vaticanul poate lua decizii in ceea ce priveste delictele de acest gen, bisericile din tarile catolice fiind lipsite de orice fel de putere.
Asa stand lucrurile, singura solutie pe care o intrevede Fischer este aducerea acestor delicte in tribunalele civile, pentru ca invinuitii sa isi primeasca pedeapsa. Problema este ca in multe cazuri a trecut atat de mult timp incat abuzurile au fost prescrise.
In mod obisnuit, atunci cand asupra unui preot planeaza acuzatii de acest fel, respectivul este transferat la alta parohie. Comunitatea in care acesta vine nu este la curent cu trecutul sau si, de cele mai multe ori, preotul cade in recidiva. Fischer acuza institutia papalitatii, sustinand ca era la curent si nu a facut nimic, episcopii nefiind singurii vinovati, iar putregaiul intinzandu-se pana spre structuri mult mai inalte.
Intre timp insa, scrisoarea lui Benedict al XVI-lea a ajuns la irlandezi, fara sa faca insa nicio referire la situatia din celelalte tari. Si a cerut “iertare pentru pacatos si intransigenta pentru pacatâ€, neuitand sa invite pe cel fara de pacat sa arunce prima piatra, facand aluzie la modul in care Isus a aparat-o pe femeia acuzata de adulter. Si a facut un apel la reconciliere.
Biserica Catolica are o problema mare de incredere pe care trebuie s-o invete sa o gestioneze fara sa incerce sa mai arunce gunoiul mutandu-l de la o parohie la alta si de la un episcop la un cardinal. Iar femeia iertata de Isus si-a marturisit pacatul. Cand va face si Papa o marturisire completa, cand va privi victimele in ochi, atunci da, putem vorbi de reconciliere. Pana atunci, probabil ca, s-avem pardon, Sfintia Voastra, dar nici de oua stricate nu sunteti vrednic.
