Pantofii, potopul si femeile

O blonda planturoasa, imbracata in taior, incaltata in pantofi cu toc si talpa rosie, lucru care – se stie, conform campaniilor de marketing – provoaca erectii cu nemiluita, purtand o geanta de piele de crocodil, se da jos dintr-un Bentley intr-un sat. Satul arata dezolant, se merge in noroi pana la genunchi, casele au zidurile prabusite, acoperisurile atarna intr-o rana, cainii latra prelung in urma convoiului, dupa ei alearga cativa copii murdari, cu privirea impaienjenita, tarana in urechi si cu muci la nas. Dupa ce a pus un piciorus jos din masina, il trage cu repeziciune inapoi. Soferul anunta prin statie „Imposibilitate de descindere. Rog rezolvarea problemelor de umiditate si vascozitate insalubra”. Un spp-ist dintr-o masina alaturata vine in pas alergator, si asterne un covor stil gazon. Intr-o parte a lui infige o margareta de plastic, galben zglobiu. In cealalta, o garofita roz. Roz tot zglobiu.

Blonda, intre timp, isi reface machiajul si isi ajusteaza pozitia ochelarilor de soare. Sub o stralucire bolnavicioasa a astrului, blinguiesc doua initiale “D&G”. Pe cap isi pune o jumatate de basmaluta, cum a invatat-o pr-ul ei, pentru ca femeile din comunitate sa simta ca le intelege si e la fel ca ele. Ea spera, in secret, sa semene mai mult cu regina Angliei. De altfel, in orele de dupa program, iubeste sa i se spuna “Regina Mama”. Viseaza ziua in care Romania nu va mai fi republica, ci monarhie, asa cum a devenit intre timp si Norvegia. Ea crede ca s-a intamplat recent, intre un talkshow si altul, doar ca n-a avut timp sa se puna ea la curent cu evenimentele pentru ca era ocupata sa dea telefoane la radio si sa se prezinte drept o “admiratoare” a ilustrei ei persoane.

Urmeaza o noua tentativa de descindere esuata din pricina unui grup de trei tantari indisciplinati si lipsiti de respectul datorat unei oficialitati. Doi spp-isti se arunca pe burta pentru imobilizarea infractorilor. In fine, doamna se da jos din masina, isi aranjeaza pozitia basmalutei sub barbie si ochelarii de soare. In jurul covorului tip gazon, satenii s-au adunat ciorchine si se uita cu gurile cascate.

– Dragii mei, buna ziua! incepe doamna ministru. Mi-a fost adusa la cunostinta situatia grava in care va aflati si inima mea a plans in adancuri. De tristete, am ratat trei episoade din serialul meu preferat, State de Romania. Pur si simplu, nu mai eram capabila de concentrarea necesara. Dar nimic nu s-a comparat cu socul pe care l-am simtit cand am aflat ca viitura v-a luat si atributele farmecului feminin. Ma uit la voi si plang. Uitati-va cum plang! (isi da jos ochelarii de soare si satenii se zgaiesc spre pupilele ei). Nu este drept! Nu numai societatea machista sta impotriva implinirii noastre, ca femei, ci si natura cu vitregiile ei, sistemul hidrologic si conditiile meteo complet nefavorabile feminismului si turismului!

– De aceea eu, viitoare primarita si – cu voia celui de Sus si a designerilor de moda – regina a Romaniei, am hotarat sa corectez nedreptatea si sa va alin, cu modestele-mi mijloace, durerea!

Dupa aceste vorbe, apuca cu degetelele-i manichiurate un clopotel si suna de trei ori din el „cling-cling!”. Auzind semnalul, spp-istii arunca pe gazonul artificial, sute de cutii, cutioare si cutiute. Satenii dau buluc. Unii dintre ei, cei care nu mai mancasera de patru zile, slabiti fiind, lesina pe la marginile multimii inainte sa apuce sa zareasca, fie si cu coada ochiului, cadourile ministresei. Pe o femeie, de emotie, o apuca durerile facerii chiar acolo. Este insa complet ignorata. Mainile se indreapta, tremurand din pricina inanitiei, spre cutii. Capacele sunt inlaturate, apoi multe hartii si hartioare al caror sens nu-l pricepe nimeni. Unii mai batrani se gandesc ca or servi la facerea focului diseara, cand vor dormi in padure. Apoi soc si groaza! In spatele hartiilor si hartioarelor, se zaresc obraznici sute de pantofi. Pantofi cum femeile locului nu au vazut decat la “Surprize, surprize”, iar unele, mai norocoase, la nunta fetei primarului. Un popa vine sa sfinteasca darurile, aruncand cu busuioc peste sandale.

In zona calcaiului, se inalta semete niste cuie.
Ministra isi drege vocea:
– Nu exista bucurie mai mare decat cea pe care o simt eu azi. Va rog, va rog, indrazniti si probati-i! Sunt pentru toate gusturile si marimile! Am avut consultanta de cea mai inalta calitate la achizitia lor, iar licitatia s-a desfasurat in cele mai legale conditii! Femei de la sate! Stiu ca si voi, ca si mine, iubiti frumosul, iubiti sa fiti stilate si elegante! Stiu ca, atunci cand barbatii va tradeaza, cand se duc la muncile campului sau la carciuma (huiduieli din partea publicului masculin, ce vor fi scoase la montaj), o pereche de pantofi si o trusa de cosmetice devin cele mai bune prietene, care nu ne parasesc niciodata, ci stau cuminti in debara! Pantofii nu barfesc, pantofii nu ne insala, pantofii nu ne mint! Ne mai bat uneori, dar va asigur ca nu veti avea niciun fel de neplaceri cu acestia intrucat sunt confectionati la cele mai inalte standarde si am cheltuit pe ei bugetul unei comune intregi din judetul Cluj! Hi-hi! chicoteste ea ca o strengarita.

Femeile se uita la “ajutoare” ca la ozn-uri. O batrana se chinuie de cinci minute sa se incalte si nu reuseste pana cand nu primeste ajutorul unui spp-ist. O alta cumatra si-a luxat deja piciorul calcand intr-o groapa. O alta s-a impiedicat sarind peste trunchiul unui copac pe care furtuna l-a pus la pamant. Veterinarul satului deja arunca cu unul dintre pantofi dupa o mata flamanda care a venit sa se infrupte din starvul unei vaci inecate la 10 metri departare.

– Va rog sa nu fiti crud cu animalele! striga doamna ministru intr-o portavoce, accentuand durerile de cap ale onoratei asistente. Nu tolerez asa ceva!

Apoi vocea ii devine dulce ca mierea si gangureste:
– Si mai am ceva pentru voi, mititelelor!

Sute de ochi plini de speranta se indreapta catre ea. Prin multime se aud susoteli: “paturi, de ne-ar da niste paturi, ca tare frig e noaptea!”, “orez”, “malai sa facem o mamaliga”, “conserve!” – viseaza altul, “saci de dormit!”, “cizme de cauciuc”.
– Nu ati ghicit! Hai, mai incercati, mai incercati!
Se aude iar sunetul de clopotel si spp-istii vin incarcati de galetuse de inghetata, bomboane Rafaello si batoane de cereale.
– Nu va suparati pe mine! Stiu ca sunt hipercalorice, dar mai stiu si ca, dupa atatea necazuri, trebuie sa ne mai si relaxam putin! Am adus si un proiector si ne putem uita impreuna la un film! Va rog sa va puneti pantofii cu toc ca sa aratam lumii intregi ca femeile de la Puchineni nu renunta! Doamna din spate, putin ruj, va rog! Nu aveti? Vi l-a luat viitura impreuna cu proteza dentara? Nicio grija! Data viitoare aduc cosmetice si niste dinti de portelan cu implanturi de Swarovski! La aceste vorbe, de undeva de sus, s-a pravalit peste sateni un curcubeu de bomboane M&M’s!

Primarul ii face semne disperat dintr-un colt. Satul nu mai avea curent electric de doua saptamani.

Faptul a fost relatat si in presa britanica, o jurnalista afirmand ca a duce sinistratelor pantofi cu toc cui inseamna sa dovedesti o profunda cunoastere a naturii umane.