Doamnelor, revistele v-au pacalit atunci cand v-au spus ca puteti obtine orice, ca doar vointa este suficienta. Imi pare rau ca trebuie sa fiu tocmai eu cel care va deschide ochii, dar cineva trebuia sa va dea odata si odata vestea cea proasta. S-o luam punctual.
Sa vrei un lucru nu este de ajuns. Eu stiu ca ati fost dresate sa credeti ca daca va holbati indelung la obiectul dorintei voastre, acesta va si pica din pom direct in poala voastra. Ei bine, nu! Puteti face cearcane, riduri si pungi sub ochi si marul nu va cobori din copac. Mai degraba se va usca acolo si miracolul tot nu se va produce. Gandirea pozitiva este un mit, o legenda. Se intampla cam ca atunci cand voi sperati ca la 45 de ani veti arata ca la 20 de ani. Regret, dar asta nu se va intampla. Nu se va intampla si pace! Daca strangeti din pumni si va „incordati” muschii mintii, tot degeaba.
Natura urmeaza niste legi si e bine ca si in al doisprezecelea ceas sa deveniti constiente de ele. Pana acum, singurii care au avut puterea sa se impotriveasca lor au fost barbatii. Noi am reusit sa infrangem gravitatia, voi nu veti reusi decat pe termen scurt si cu rezultate slabute comparativ cu grandoarea visurilor voastre. Asadar, bisturiul medicului estetician functioneaza doar pe termen scurt. E bine sa stiti asta chiar de la inceput.
O alta utopie care infloreste in mintea voastra inca din copilarie este faptul ca puteti schimba un barbat. Nu, nu veti reusi asta. Chiar daca el mai renunta la aspectele ceva mai colturoase ale personalitatii lui, nu va mai lasati inselate. Este doar un camuflaj, o aparenta pe care o afiseaza in preajma voastra doar din instinct de supravietuire. Daca intr-adevar v-ati putea da peste cap si transforma in muste, ati fi surprinse sa constatati ca atunci cand nu sunt in preajma voastra, consortii vostri se comporta cu totul si cu totul diferit. Da, isi mai arunca ochii pe cate o curba atragatoare. Da, la petrecerile burlacilor nu a spus rugaciuni asa cum v-a relatat voua si nici nu si-a pus la ochi esarfa pe care voi, ingrijorate pentru inocenta lui, i-ati strecutat-o in buzunar.
Cand ti-a raspuns la telefon la 8 seara si ti-a spus ca este intr-o sedinta, lucrurile nu stateau tocmai asa. Sigur, era intr-un tete-a-tete, dar nu cuvintele aveau rolul principal, ci, mai degraba, simtul tactil.
Nici cand iti sopteste ca tu, numai tu, i-ai transformat fanteziile in realitate, nu este tocmai exact. Imaginatia unui barbat este mult prea bogata, campiile pe care se misca sunt mult prea intinse pentru ca tu sa-i ocupi intregul orizont. Oricat de minunata, de splendida si de superba ai fi.
Noi suntem mereu atrasi de diversitate. Din variatie s-a nascut mereu progresul si inovatia si nu am vrea sa stagnam mersul omenirii doar pentru a va menaja pe voi. Simulam doar ca am imprumutat culorile universului domestic in care ati incercat sa ne incatusati si in timpul asta ne vedem linistiti de treaba.
Toate povestile acelea negre, ingrozitoare pe care le-ati auzit sunt adevarate. Nu ati reusit sa schimbati nici macar o bucatica din „barbatul vostru”. Pentru voi lucrurile sunt mereu albe sau negre, in timp ce noua ne place sa vedem viata in culori.
Si daca ochiul meu a ajuns sa distinga si rosul, si galbenul si toate celelalte nuante, de ce sa ma prefac ca nu le vad? De ce sa nu le aduc si lor un mic omagiu, o mica atentie, cum se spune?
Un alt mit pe care vi-l voi spulbera astazi este cel al relatiilor la distanta. Nu, ele nu functioneaza. Cand ei pleaca in Germania pentru un loc de munca mai bun, nu-si petrec serile reci uitandu-se si incalzindu-se la poza voastra, cum probabil v-au scris intr-un e-mail. S-o recunoastem: taramurile straine au multe tentatii si nu vedem niciun motiv pentru care nu le-am cadea prada.
Sigur, aveti mijloacele voastre de a ne face sa „recunoastem”. Ne tarati prin biserici, dati acatiste, ne controlati telefoanele, ne adulmecati camasile in cautare de probe incriminatoare si alte asemenea metode demne de servicii secrete. Nici nu vreau sa-mi imaginez cum ar fi aratat comunismul sau fascismul daca in fruntea tarii s-ar fi aflat femei. Probabil pentru o privire aruncata vecinei de peste drum am fi fost trimisi la munca silnica. Incercati sa ne smulgeti declaratii romantice si complimente in cele mai nepotrivite momente, incercati sa ne prindeti pe picior gresit, ezitand, cu o alta voce decat de obicei. Ah! Si vesnicele interogatorii, eterna intrebare „La ce te gandesti?”. Mereu, cand dormim langa voi, desi parem somnorosi si obositi, trebuie sa mentinem o stare de vigilenta continua.
Cum sa va spun eu? Toti avem o individualitate, pe care nu ne-o pierdem chiar daca, in momentul in care v-am pus inelul pe deget sau v-am invitat la o cafea, voi v-ati imaginat cu totul altceva. Trebuie sa renuntati la ideea asta. Nu ati reusit sa ne “dresatiâ€, chiar daca va laudati cu asta prietenelor. Nu am abdicat de la vechile noastre ego-uri.
