Un studiu recent a venit sa confirme vesnica stereotipie: barbatii si femeile sunt diferiti pentru ca si creierul lor functioneaza diferit. Subiectul a atras tamtamul previzibil si toata lumea s-a grabit sa-l citeze fara rezerve. Titluri pompoase, din publicatii de la „Guardian” sau „The Independent” pana la „Daily Mail”, ne-au anuntat cum s-a demonstrat de ce barbatii stiu sa urmareasca mai bine o harta, iar femeile potrivesc mai bine culorile si sunt mai bune interlocutoare.
Despre ce e vorba ?
Un grup de cercetatori de la Universitatea din Pennsylvania a scanat creierele a aproape 1000 de subiecti, barbati si femei, impartiti pe trei grupe de varste, de la 8 la 22 de ani. Astfel, au aflat ca, in timp ce la femei, cele mai multe legaturi se creeaza intre cele doua emisfere, la barbatii, acestea sunt mai numeroase intre regiunea frontala si cea dorsala si in interiorul aceleiasi emisfere. Ragini Verma, unul dintre cercetatori, afirma ca „Daca te uiti la studii, partea stanga a creierului este folosita pentru gandirea de tip logic, iar cea dreapta pentru cea de tip intuitiv, asa ca, daca se executa o sarcina care le implica pe amandoua, femeile o vor duce la capat cu mai mult succes. Ele gandesc intuitiv mai bine, au o memorie mai buna. Atunci cand li se vorbeste, se implica emotional mai mult, deci vor asculta mai bine”.
Cercetatorii au creat un fel de harta a circuitelor neuronale pentru a arata cum functioneaza creierul femeilor si barbatilor la diferite grupe de varsta, sperand ca astfel sa ajunga si la concluzii relevante privind modul in care diversele boli psihice, precum schizofrenia si depresia, afecteaza diferentiat, in functie de sex, aceste legaturi. De pilda, depresia are incidenta mai mare in randul femeilor in timp ce barbatii se confrunta mai mult cu psihoze.
Partea pe care majoritatea celor care au preluat subiectul au neglijat-o consta in faptul ca diferentele au aparut la grupa 14-17 ani. Pana la 14 ani, legaturile neuronale nu aratau discrepante majore de la un sex la altul.
Fara sa fiu expert sau sa posed mai multe cunostinte decat media, ridic cateva obiectii care tin mai mult de bun-simt (expertii au ridicat altele, fireste, legate de metodologia folosita etc):
1. Imi imaginez creierul precum corpul. Daca merg la sala si ridic haltere, ma astept sa am brate, spate, piept mai puternice. Daca alerg, voi avea gambe mai dezvoltate. Deci, ma astept ca si creierul meu sa fie influentat de taskurile ce i-au fost administrate inca din copilarie. Cu alte cuvinte, cultura influenteaza biologia. A se vedea si fenomenul de neuroplasticitate, care demonstreaza fara urma de echivoc structura extrem de adaptabila a creierului.
2. Intelesesem ca, de fapt, a fost demontat mitul cu separarea celor doua emisfere dupa opozitia intuitie, creativitate/ratiune, limbaj chiar de catre cel care l-a lansat in urma cu 35 de ani. Autorii studiului par sa-l perpetueze in continuare. Cel putin, in concluziile pe care le trag.
3. Studiul arata cum functioneaza creierul in anumite conditii, cele date. Nu si cum ar functiona daca subiectii ar fi fost crescuti si s-ar fi dezvoltat intr-un alt mediu.
4. Studiul nu explica modul in care apar diferentele pe care le identifica.
Pentru cine se mai indoieste de puterea stereotipiilor asupra modului in care performam, reamintesc un caz. 110 femei si 70 de barbati, toti fara studii superioare, au sustinut un test compus din 30 de intrebari de tip grila la matematica in urmatorul mod. Inainte de a sustine testul, li s-a spus ca, de obicei,barbatii sunt mai buni la matematica decat femeile, ca factor de stres suplimentar. Partea interesanta a fost urmatoarea : unii dintre participanti au semnat cu numele lor testul, altii cu un pseudonim. Pseudonimul era deja completat pe foaia de test si putea fi masculin sau feminin. In subgrupul celor care au semnat cu numele real, rezultatele au confirmat stereotipul : barbatii au obtinut rezultate mai bune. Insa, in cazul celor care au semnat cu pseudonim, indiferent de genul acestuia, rezultatele au fost comparabile. Femeile care au dat testul sub un alt nume decat cel real, nemaiexistand presiunea performantei conditionate de identitate, s-au descurcat mult mai bine decat cele care au fost fortate sa-si asume identitatea.
Pana la a stabili modul in care functionam, relatiile dintre tiparele comportamentale si creier, legatura dintre behaviourism si neurologie, va mai trece mult timp. Intre timp, mai mult scepticism si mai multa rigoare din partea mass-media ar fi de dorit. Pana cand stiinta va stabili cine-i mai destept si in ce fel, sa nu ne prostim cu totii. Barbati si femei, deopotriva, sedentarismul cerebral bine n-are cum sa ne faca. Si nici rumegatul de gunoi mediatic.
PS: apropo, sunt singura care gaseste campania UNA de la ING deosebit de enervanta si propovaduitoare chiar de stereotipiile mai sus discutate?
