Conform unor studii aprofundate asupra metodelor de contraceptie, s-a ajuns la cateva concluzii mai putin stiute de femeile din lumea intreaga. Acestea se refera la faptul ca anumite tipuri de metode contraceptive sunt abortive. S-a demonstrat stiintific ca acestea nu impiedica procrearea (aceasta avand loc), ci, din contra, impiedica evolutia ei, omorand ovulul deja fecundat.
Aceasta teorie a scandalizat intreaga populatie. Asta inseamna ca femeile care isi administreaza anticonceptionale fac de fapt avort intr-un mod incostient. Ca o ironie, ele iau aceste pastile tocmai pentru a preveni sarcina, insa in realitate aceasta se formeaza, dar implantarea ei este impiedicata si astfel embrionul moare.
Incepand cu secolul trecut, folosirea mijloacelor contraceptive a devenit destul de raspandita. Aparent, acestea nu aveau nici un efect secundar. Reclamele de pretudindeni le prezentau ca inofensive. Insa intrebuintarea lor pe termen lung a dovedit altceva. Efectele lor care nu erau deloc nevinovate s-au putut observa din punct de vedere fizic si psihic, insa si la nivel demografic.
Fiind intrebuintate pe scara larga, de majoritatea tarilor, contraceptivele au dus la imbatranirea populatiei occidentale unde copiii si tineretul ocupa procente din ce in ce mai mici. Toate aceste efecte nocive, ca sa spunem asa, sunt relatate de dr. med. Ellen Grant in cartea sa „The bitter pill” (Pilula amara). Aici este expusa direct cauza pentru care populatia tarilor scade, iar femeile sunt tentate sa opteze pentru metodele contraceptive care, se pare, le afecteaza sanatatea intr-un mod destul de grav.
Steriletul este considerat mijlocul contraceptiv cel mai „pacatos”, iar in SUA a fost interzis incepand cu anul 1987. Din momentul respectiv, se fabrica numai pentru export. Aparut in sec.XX este un mijloc de avort timpuriu. Acesta impiedica practic implantarea embrionului, ducand implicit la moartea lui. Are si o multitudine de efecte secundare: infectii, perforatii ale uterului, pericolul ranirii intestinului, sangerari, dureri. Se pare insa ca si spermicidele de toate felurile au aceleasi caracteristici abortive.
Inofensiva pilula nu este atat de nevinovata pe cat pare. Cu toate ca medicii si farmaciile o trambiteaza si promoveaza peste tot, ea nu este lipsita nici de reactii adverse. Aceasta a inceput sa fie comercializata la inceputul anilor ’60 si a beneficiat de o imagine nevatamatoare. In scurt timp, a inceput sa fie intrebuintata de majoritatea femeilor si astfel a devenit o adevarata mina de aur pentru companiile producatoare. Simplul fapt ca pilulele interveneau in ciclul de reglare hormonala a femeii deconectandu-l de la ritmul sau natural avea sa ridice o groaza de probleme.
La 10 ani de la folosirea pilulei, aparusera deja 600 de lucrari despre efectele colaterale ale acesteia. La sfarsitul anilor ’60 cea mai vanduta carte in SUA a fost cea a Barbarei Seamon, „Procesul doctorilor impotriva pilulei”, o adevarata dezbatare a celor mai buni ginecologi unde s-a mentionat clar faptul ca aceasta este abortiva, insa s-au adus in discutie si efectele secundare deosebit de grave: infarct cardiac, imbolnavire a sistemului circulator, hemoragii cerebrale, tromboembolii, cancer de san, cancer de piele, cancer de ficat, cancer al tesutului mucoasei uterine, tumori benigne, modificari in aparatul digestiv, tulburari oculare si chiar psihice (dezechilibru emotional, depresie, tulburari de personalitate), sterilitate.
Astfel s-a ajuns la concluzia ca niciodata nu s-a administrat un produs farmaceutic atat de puternic si cu efectele secundare atat de necunoscute pana in momentul respectiv. Produs care in mod inconstient putea pune in pericol viata a multor persoane aparent sanatoase. In SUA, pilula contraceptiva este desemnata cel mai mare furnizor de bani din industria farmaceutica.
Desi era prezentata ca un inhibator al ovulatiei, conform unor studii de cercetare s-a constatat ca aceasta este abortiva, deoarece de foarte multe ori ovulatia are loc si copilul moare, fiind lipsit de hrana. Ea are rolul de a usca glandele ce se ocupa cu alimentarea fatului.
Sterilizarea se realizeaza pe cale chirurgicala. Interventia nu este lipsita de riscuri, mai ales in cazul femeilor, unde se face anestezie totala si deschiderea abdomenului. Trebuie stiut clar ca, prin acesta interventie, se face legarea trompelor ceea ce ii va impiedica pe cei doi sa mai poata face vreodata copii. Urmarile pe termen lung se refera la sarcinile extrauterine, tulburari ale ciclului menstrual, tulburari psihice. In anii 1986-1987, medicii ginecologi americani si-au afirmat deschis consensul de a aplica deosebit de restrictiv sterilizarea.
In mod normal, Biserica considera pacat orice impiedicare a fecundatiei, insa aceste metode prezentate mai sus reprezinta insesi avorturi si, prin urmare, crime. Medicii sustin ca, dupa fecundare, timp de 7 zile, ovulul merge din trompa in uter. In alte 7 zile, el incearca sa se lipeasca de uter si sa se formeze placenta. In urmatoarele 7 zile, adica in total 21, are loc prima bataie a inimii si putem vorbi in termeni bisericesti de „om”. In mod normal, fatul ar trebui sa fie avortat in primele 14 zile. Insa clerul sustine ca si pana atunci el a fost un organism viu, cu sistem nervos.
Tot medicina ne spune ca fatul poate supravietui pana la 14 zile nelipit de uter, insa ca, dupa aceaste 14 zile moare, neputand lipindu-se de mama si neputand hranindu-se. Cam asa se explica procedeul steriletului si din acest motiv se considera avort. Acelasi lucru se intampla si cu anticonceptionalele care actioneaza insa prin toxicitate.
Absolut toate metodele de impiedicare atat a formarii fatului, cat si a dezvoltarii lui sunt considerate pacate. In afara de mijloacele contraceptive enumerate mai sus, inclusiv prezervativul, metoda calendarului si coitus interruptus sunt interzise de biserica deoarece reprezinta risipirea samantei. Spermatozoizii fiind o parte ce ar putea contribui la formarea viitorului fat. Cele mai grave raman insa mijloacele prezentate in prima parte a articolului.
De aceea, Biserica ne sfatuieste sa cerem mult mai multe informatii in momentul in care mergem la medic pentru a ni se prescrie o metoda contraceptiva. Suntem dezinformati, iar majoritatea doctorilor sfatuiesc femeile sa ia anticonceptionale sau sa apeleze la una dintre metodele respective fara a le explica exact ce anume implica, care este sistemul (mecanismul) prin care functioneaza si care pot fi reactiile adverse. Reprezentantii Bisericii sunt convinsi ca, daca femeile din toata lumea ar sti cu exactitate care sunt implicatiile, macar jumatate dintre acestea ar renunta sa isi mai administreze repectivele pilule.
Partea ingrijoratoare pentru acestia o repezinta faptul ca femeile pot savarsi aceste avorturi (crime) in mod inconstient, chiar in interiorul bisericii, care este Casa lui Dumnezeu. Preotii de pretutindeni au incercat sa faca apel la institutiile medicale cat si la organele responsabile sa incheie cu toata aceasta mascarada si sa informeze corect cetatenii. Ei considera ca exista un intreg sistem, un cerc vicios unde fiecare are un interes, atat companiile producatoare de medicamente, cat medicii care au contract cu anumite farmacii.
