Este sambata dimineata, soarele straluceste, pasarelele canta, adie un vanticel usor de primavara…pare o zi perfecta! Intredeschizi ochii si te gandesti cu placere la planurile de week-end, o zi la salon cu prietenele, o plimbare cu el sau cu cei mici, o carte pe care ai incercat toata saptamana sa o termini de citit, dar nu ai avut timp…
Te ridici din pat, faci cafeaua, te uiti cu ingaduinta la dezordinea din jurul tau (doar ai avut o saptamana incarcata asa ca prin bucatarie sunt vase murdare de luni) si alungi orice gand neplacut, nu vrei decat sa simti cele doua zile libere pentru ca probabil sambata viitoare vei lucra. Cam asa incepe un week-end perfect.
Sa trecem acum de cealalta parte a baricadei, acolo unde se afla cele mai obsedate de curatenie dintre noi, stresate si suparate pe viata care nu le da voie sa simta ca traiesc. Refacem scenariul: este sambata dimineata, soarele straluceste, pasarelele canta, adie un vanticel usor de primavara…pare o zi perfecta ! Intredeschizi ochii si te gandesti ingrozita ca nu ai spalat perdeaua de doua saptamani, ca este posibil sa vina cineva in vizita, ca trebuie sa dai cu aspiratorul si sa stergi praful. Te ridici din pat, faci cafeaua si observi un pahar pe care dumnealui, in nemasurata sa impertinenta, a avut tupeul sa-l lase pe masa (este chiar nesimtire din partea lui, in conditiile in care tu, desi ajungi pe la orele 21.00 de la servici in fiecare zi, speli toate vasele pentru ca nu poti dormi daca stii ca este chiuveta plina). Nu numai ca nu alungi orice gand neplacut, dar iti faci de dimineata planul de bataie si, plina de nervi, te hotarasti sa il trezesti ca sa-i arati cum isi bate joc de munca ta. Iti faci repede cateva socoteli si iti dai seama ca nu iti ajung cele doua zile libere ca sa culegi TOATE scamele de pe mocheta, sa freci faianta si gresia de la bucatarie, asa ca iti imparti sarcinile domestice pe toata saptamana, de luni pana vineri, de la orele 22.00 la orele 01.00.
Ei bine si acum sa sarim direct la seara de duminica. Relaxata se indreapta spre dormitor, putin obosita, dar bine-dispusa de un sfarsit de saptamana placut, se gandeste cu parere de rau la fapul ca a trebuit sa plece de la munte pentru ca a doua zi dimineata are mult de lucru, trece pe langa vasele care au ramas de spalat, isi propune sa se ocupe de ele saptamana viitoare (daca are timp) si adoarme linistita, cu gandul la tinuta pentru onomastica la care este invitata sambata urmatoare.
In acelasi timp, stresata intra pe messenger (pe cei din casa i-a innebunit deja) si cauta ceva partenere de discutie carora sa le impartaseasca amanuntele vietii ei crude: este rupta de oboseala si tot nu a terminat curatenia si nimeni din jur nu o ajuta, nu o intelege si, mai ales, nu o asculta, pentru ca – asta este, recunoaste singura ca nimeni nu-i in stare sa mature la fel de bine ca ea, dar ceilalti ar putea macar sa fie atenti la indicatiile pe care le ofera. Nu mai punem la socoteala sprancenele nepensate pentru ca a avut prea mult de spalat si nu i-a ramas timp, problema ce se rasfrange de obicei asupra partenerului de viata, caruia i se reproseaza la nesfarsit lenea de care a suferit in week-end, chiar daca a muncit 15 ore pe zi in timpul saptamanii.
Va invit sa tragem concluziile impreuna: merita sa-ti organizezi viata in jurul procesului de curatenie si sa te trezesti pe la 50 de ani ca ai o casa ca un pahar, calitatile de gospodina iti sunt recunoscute de toata lumea, ai cele mai albe perdele din sud-estul Europei si o camara ordonata matematic, dar, in acelasi timp, sa-ti faci socoteala ca in ultimii 25 de ani ai citit 30 de carti, ai petrecut 30-40 de seri placute in oras cu prietenii sau cu sotul iar ultima izbucnire de entuziasm a fost in urma cu 2 ani, cand ai descoperit ca un detergent revolutionar a scos de pe mocheta petele pe care te chinuiai de mult timp sa le stergi ?
Bineinteles ca ideal ar fi sa le facem pe toate, dar nu suntem Superwoman si ziua are, din pacate, doar 24 de ore, deci trebuie sa alegem si sa ne intocmim o lista de prioritati. In care categorie trebuie sa ne incadram astfel incat, tragind o linie atunci cand vom simti ca a venit timpul, sa concluzionam din toata inima: ” Da, pana acum am avut o viata minunata! ” ?







