Eroinele scutecelor si mucoaselor

Pe vremuri, se folosea sintagma de mama eroina pentru acelea care reuseau sa produca de la 10 copii in sus. Ba chiar, a fost una, celebra in acele timpuri, care a ajuns la cifra de 21 si careia Elena Ceausescu in persoana i-a botezat ultimul copil. Mamele eroine primeau diplome si decoratii, dar si un fel de pensie lunara calculata in functie de cat de eroine erau, adica de numarul viitorilor cetateni de nadejde pe care-i furnizasera statului roman.

Acum bag de seama ca lucrurile s-au schimbat. Nu mai trebuie sa faci 5, 10, 15, 20 de copii ca sa dobandesti statutul de eroina. E de ajuns si unul ca sa devii o madona, o icoana, o efigie si sa reclami respectul si adoratia eterna.

Mamitica de azi este convinsa ca realizarea ei este unica si irepetabila. Ii citesti in ochi atata mandrie de zici ca a descoperit leacul pentru SIDA, ca este al doilea Dali sau ca a scris o “Crima si pedeapsa” mai buna decat originalul. Sunt convins ca nici macar Dali – desi recunoscut pentru aroganta sa – nu a vorbit atata despre vreun tablou cat isi lauda mamitica odrasla. Mamitica e convinsa ca nu oricine face copii. Se insala, evident, amarnic. Stiinta a aratat ca n-ai nevoie nici macar de un uter, un ovul, un spermatozoid si o eprubeta sunt perfect suficiente pentru o asa misiune.

De cand a facut pipi pe bat si acesta s-a colorat corespunzator, mamitica se inveleste intr-o aura puficioasa. Uneori chiar inainte sa afle “fericitul”, da sfara in tara prin intermediul porumbelului calator facebook. Asa fac mamiticile din noua generatie. Dupa care se cred indreptatite sa-i anunte pe toti cu privire la graficul greturilor si “devarsarilor” accidentale. Cred ca multe dintre ele se prefac, dar tin sa icneasca si sa-si dea ochii peste cap doar pentru ca isi imagineaza ca, daca nu fac asta, aura lor e mai ciobita ca o cana legata cu lant la fantana satului.

Asa cum sfintii din vechime erau canonizati numai dupa ce fusesera supusi unui act de cruzime, de suferinta suportata in numele credintei, si mamitica trebuie sa-si spoiasca maternitatea recent dobandita cu poleiala chinului si stralucirea suferintei. Daca are greturi, atunci greturile ei sunt cele mai gretoase greturi din lume. Daca e balonata, balonarea ei e cea mai cea, e un supliciu, o tortura. Gazele din intestine ajung sa devina echivalentul rotii din torturile medievale. Si tot asa trec luminoasele noua luni.

Post partum, se instaleaza, ati ghicit corect, depresia. Ce lauza respectabila e aceea fara depresie? Am observat un lucru interesant: femeile nasc si nasc si iarasi nasc de cand a aparut omul. Cu toate astea, depresia e o chestiune moderna. Mai exact, am auzit vorbindu-se de ea in ultimii ani, mai cu seama de cand s-a instituit concediul maternal de doi ani. Va dati seama cum ar fi fost pentru barbatul femeii eroine pomenite la inceput sa suporte 21 de depresii post-partum? Infiorator. Caz in care el ar fi meritat titlul de tata erou. Numai ca, norocul lui, pe atunci, femeile nu prea aveau timp sa se plictiseasca si, de aceea, nici nu se deprimau atat.

Trece si depresia cu sustinere puternica din partea rudelor, asociatiilor dedicate si ong-urilor, iar femeia revine in societate. Veti observa, de la prima vedere, ceva schimbat la ea. Desi impovarata de kilograme in plus si varice, ea se va tine batoasa. Cumva, a scapat de un chin: nu mai trebuie sa fie sexi. Eroinele pot fi oricat de hade au ele chef. Va arata deci, mai sleampat decat de obicei. Numai ca, din pacate, exteriorul acesta dizgratios nu vine insotit si de o cantitate multumitoare de umilinta, asa cum ar dicta bunul-simt. Se stie: uratele trebuie sa fie modeste, ochii plecati in pamant, amabilitate pentru compensarea statutului de “defavorizata estetic”. Nu. Mama eroina, fie ea cat de hada, e mandra, aroganta, guraliva.

Ca si cum vaginul si uterul ei ar fi singurele capabile sa eclozeze. Ca si cum nu ar mai fi sute de milioane de “eroine” similare. De aici incolo, incepe, in calitatea de preoteasa, sa puna bazele unui cult. Isi va tapeta conturile de peste tot cu fotografii cu plodul. Artefacte, ca sa pastram registrul. Plodul cand papa, plodul cand face cacuta, plodul cand se bataie pe muzica disco, plodul la prima alergie, plodul si prima “buba”. “Enoriasii” trebuie sa se minuneze si sa se prosterneze in fata plodului. De asemenea, va colectiona si o serie de obiecte de cult, precum botosei, sosete, jucarii pline de saliva uscata si tot felul de alte fluide. E posibil sa procedeze si la o castrare a sotului. Rolul acestuia in intreaga afacere se va reduce, de la “participant” cu cota egala, la cel de simplu slujbas. Recte, va munci si va duce gunoiul.

Sa nu care cumva sa indraznesti sa pui o intrebare preotesei legata de alt domeniu decat cel al cultului. Vei fi privit ca un gandac, ca un gasteropod, ca un vierme inelat. A avut loc o explozie la o centrala nucleara? Ce-i pasa ei, “bebelul” e constipat! Ba parca, i-a aparut si o bubita mica si rozalie intre fese. Intra Grecia in incapacitate de plata? Putin importa, bebelul azi si-a bagat un bob de orez in anus si a eructat doar de doua ori. Plecati-va! Si nu asteptati sa va sugerez de doua ori!