Fetele se plictisesc de cand a inceput campionatul european de fotbal. Se uita pe pereti, isi mai picteaza o unghie, isi mai rup alta (tragedie in familie, mai ales daca se intampla in timp ce spala vasele, iti dai seama ca tu si numai tu esti vinovat, tu, cel care nu pricepi ca misterul si frumusetea feminina nu pot fi asociate sub niciun chip detergentului de vase), mai rasfoiesc alene o revista, se mai uita pe vizor. Fetele au ajuns sa aiba un statut din ce in ce mai superfluu in vietile noastre de cand s-a auzit fluierul arbitrului prima oara in aceasta competitie. Adrenalina pe care ne-o aduceau inainte certurile cu ele, incercarile de a le explica diverse lucruri despre viata si mediul inconjurator a gasit o alta sursa: gazonul. O sursa binefacatoare, nepoluata, veridica.
Sigur, asta s-ar intampla in conditii normale. Cum insa ele sunt cu adevarat frustrate de lipsa de atentie, incearca prin metode uneori disperate sa ne faca sa mai aruncam un ochi si in ograda lor. Nu puteam sa urmarim linistiti si netulburati spectacolul de masculinitate din Elvetia si Austria, placerea noastra nu putea ramane nestirbita, pentru ca ele au caile lor. Si uneori sunt atat de incurcate.
Bunaoara, am citit despre doua femei care, de tristete ca nu puteau urmari telenovela care dureaza de la revolutie incoace, au inghitit vreo cativa pumni de pastile. Nu au putut suporta gandul ca barbatii lor sunt fericiti, in bucuria lor inocenta pricinuita de o bere buna si niste pase inteligente, iar ca ele vor fi vaduvite timp de aproximativ doua ore de isteria sud-americana si au hotarat ca este timpul unui gest graitor. Bineinteles, nu au avut decenta sa se duca sa moara undeva, discret, decent, in tacere. Borcanele cu medicamente au fost desertate demonstrativ in fata ochilor cascati de uimire ai consortilor lor. Se stie ca femeile cauta mereu metode de a ne face sa ne simtim vinovati. Asadar, nu drogurile, tutunul sau alcoolul ucid, ci si fotbalul. Chiar daca e privit din sufragerie si nu din haosul tribunelor.
Nu va ingrijorati, ca de obicei, intentiile lor nu au fost serioase, fiind binecunoscut instinctul de supravietuire al acestei specii, forta cu care se agata de viata. Au dorit doar sa cultive un sentiment de vinovatie, sa maculeze bucuria sotilor. Dupa o partida de spalaturi stomacale, si-au revenit. Si-au zis probabil „daca noi nu-i putem avea pe Marimar si pe Jose Luis Armando Fernando de la…, nici voi pe Ronaldo, Mutu, Gatuso etc”. Ce este uimitor este faptul ca cele doua exemplare nu se cunosteau, incidentele au avut loc la kilometri departare, demonstrand inca o data numarul limitat al tiparelor in care se inscrie fiinta feminina. Poate e molipsitor si se transforma intr-o problema de ordin national, ducand la instaurarea starii de urgenta. Mai stiti ce am facut cu gainile suspecte de gripa aviara sau cu vacile nebune? Nu ca as vrea sa creez vreo comparatie, doamne-fereste.
Acesta ar fi un caz din categoria „ce fac femeile cand noi ne uitam la fotbal”.
Altele isi prelungesc sedintele de solar, iar cand ajung acasa mai avem putin si le luam drept „portocale mecanice”. Nu va aventurati in a raspunde unei femei cand va intreaba de ce sunt olandezii numiti asa. E ca la offside, nu vor intelege niciodata, oricate desene si scheme le veti face voi.
Sigur, intre un salon si altul, mai fac o escala la o cafenea de fite. Peisajul este insa dezolant mai ales daca respectivul local nu a amplasat o plasma pe care sa difuzeze meciul din acel moment. De ce e dezolant? Pentru ca lipsesc baietii cu Ferrari, Lamborghini, Maseratti, iar daca nu lipsesc nu le acorda atentie. Ceea ce poate declansa in fragilul psihic feminin un cutremur mai mare decat cel din China si un doliu mai intens decat cel de dupa tsunami.
Cat despre iesitul in cluburi, ce rost mai are?
Asa ca sa nu va mirati daca, pana la sfarsitul campionatului, partenerele voastre vor fi mai acre decat o lamaie, iar atmosfera din casa va fi mai tensionata decat un sutien minuscul ce gazduieste niste pepeni modificati genetic. Asemenea transformari sunt inevitabile. Lipsite de prezenta masculina, vor petrece tot mai mult timp impreuna, creand aliante, punand la cale masacre verbale, barfind, rupand aliante. Un exces de estrogen nu poate fi decat daunator, pana si lor. Daca se poate spune astfel, vor muri, metaforic vorbind, inecate in propria otrava. In jurul vostru, vor rasari peste noapte niste oale sub presiune si vai de cel ce va fi prin apropiere in momentul rabufnirii. Suflul exploziei, valurile de frustrari vor rade totul in cale, pe tine, telecomanda si televizorul tau.
Eu as propune sa le expediem undeva, sa testam criogenia, punandu-le pe o perioada in stand-by, cu tot cu grimasele intepenite pe delicatele lor figuri. Face bine si la ten, doamnelor.
Mai exista insa o ciudatenie enorma, o categorie a microbistelor. Mereu am avut senzatia unui paradox. E ca si cum un orb s-ar hotari sa participe la proba de tir. Nu va incredeti in ele, este vorba de o perversa si ipocrita capcana. Este tot un fel de intruziune, de dorinta de a demonstra ca si ele pot daca vor, placerea e simulata, ascunde un scop, cunostintele despre fotbal sunt culese de prin tabloide.
In cazul in care veti pastra un ochi vigilent atintit asupra lor, veti observa „crapaturile” din tencuiala. In plus, nicio femeie din lume nu stie sa strige „gol” asa cum trebuie. Singura legatura posibila dintre sexul feminin si fotbal este cea data de starea civila. Respectiv, cea de nevasta de fotbalist. In acest lucru cred. Este real, este vizibil, nevasta de fotbalist creeaza o categorie aparte, cu semnele ei caracteristice.
Sigur, placerile noastre vinovate nu vor ramane neachitate. Asigurati-va ca aveti un card sanatos, supraponderal la indemana. Sedintele de shopping vor avea program prelungit. Ca sa simtiti. Sa vedeti cat de mizerabili, de nenorociti, de indiferenti sunteti, voi, cei care va bucurati o data la doi ani.
