Nici nu imi pot inchipui cum de am scris atatea articole fara a ma lega niciun moment de una dintre calitatile definitorii pentru o femeie. Dupa cum v-ati dat probabil seama din titlu este vorba de zgarcenie, un atribut care este destul de comun si intre barbati dar care isi gaseste incununarea si poate fi observat in deplina lui splendoare doar intre reprezentantele sexului slab.
Totul incepe in frageda pruncie, cand copilul, indiferent de sex, observa cum mama preia fraiele finantelor in casa, limitind accesul tatalui la tot ceea ce inseamna bani si lasind sa emane impresia ca, daca nu s-ar ocupa ea de partea financiara intreaga familie s-ar duce de rapa, ba chiar economia nationala ar putea avea de suferit. Din acest moment fetitele incep sa dobandeasca acele aptitudini de economist iar baietii incep sa invete de la tati cum sa suteasca bani de o inghetata din poseta fara stirea mamei.
Povestea continua in scoala generala cand baietii nu prea pricep cum pot fetele sa traiasca fara a-si cumpara macar o gogoasa si ce le face sa chiverniseasca toti banutii pe care ii au. In liceu adolescentii isi petrec in continuare timpul cumparind tot ce le pica in mana, tigari, telefoane, haine iar fetele lasa tot impresia ca nu vor si nu au nevoie de nimic, nimeni nu stie cand si daca au bani fetele astea dar toata lumea sa intreaba, daca au, oare ce fac cu ei…
In perioada intalnirilor, baietii incep sa isi dea seama de tacticile diversioniste aplicate de fete pentru a evita, de exemplu, plata consumatiei la restaurant. La venirea notei de plata fetele schiteaza un gest de intindere a mainii catre poseta dar, dupa usoare impotriviri la insistentele lui, renunta si il lasa pe el sa plateasca tot. Apoi, pe tot drumul inspre casa ii explica tot soiul de chestii de genul: de regula nu las baietii sa plateasca findca eu cred in egalitate si nu imi place sa profit asa de politetea oamenilor. Mda, sigur.
Abia mai tarziu descopera fostul adolescent, acum june-prim, ca femeile au nevoie de bani pentru un singur lucru: pentru a simti ca au bani. Ele, spre deosebire de barbati, nu considera banii un mijloc de-a face ceva, de-a achizitiona ceva, simpla existenta a banilor oferindu-le tot confortul sufletesc de care au nevoie. Chiar daca ar fi pe o insula pustie, o femeie ar fi mult mai incantata sa aiba bani dacat, sa zicem, o cutie de conserve.
Din acest motiv, la inceputul vietii de cuplu, barbatul este pus in fata acapararii de catre femeie a tuturor actiunilor de ordin financiar, femeia considerind ca este singura in masura sa se ocupe de bani din moment ce este singura care ii pretuieste la adevarata lor valoare. Din acest motiv barbatii nu vor avea niciodata bani in buzunar iar femeia, chiar casnica fiind, va fi singurul ordonator de credite al familiei, cheltuind pe ce crede ea de cuviinta si netrebuind sa dea socoteala nimanui deoarece are intotdeauna argumentul: Daca nu aveam eu grija, nu stiu ce se intampla…
