Stiu, ca multi vor sari in sus si vor spune ca ei nu isi doresc compromisuri, sau ca ei nu fac compromisuri…dar cei aflati in relatii de lunga durata stiu, ca de-a lungul timpului au facut multe compromisuri si acest fapt nu este un lucru rau. Totul insa depinde de natura compromisului facut si existenta echilibrului intre cei doi parteneri.
Dar, haideti sa incepem cu definitia. Ce este acela un „COMPROMIS?”
„compromís – Înțelegere bazată pe cedări reciproce Si: concesie, învoială. 2 (Jur) înțelegere între două sau mai multe persoane sau state de a supune unui arbitru rezolvarea litigiului dintre ele. 3 Combinație concesivă între elemente (incompatibile), făcută și acceptată pentru a pune capăt unei situații (litigioase).” (sursa Dex Online)
Trebuie sa realizam de la inceput ca cei doi parteneri aflati intr-un cuplu, sunt doua persoane diferite. Au primit educatie diferita (si anuci nu vorbim ca au urmat aceeasi facultate), au asteptari diferite de la viata, cuplu si nu in ultimul rand gandesc si simt diferit. Indiferent de cat de mare este dragostea dintre cei doi si chiar daca au puncte comune, la un moment dat va interveni ” diferenta”.
