Probabil v-ati lovit si voi de ele prin liceu, cand un grup de fete se tragea de o parte si scornea motive pentru care una sau alta „clar si-au pus-o”. Argumentul suprem: i-au crescut soldurile sau sanii ii sunt mai indrazneti. Asemenea mituri despre dezvirginare sunt cu zecile. Iata cateva dintre cele mai frecvente:
– Cresterea sanilor – este o preconceptie venita din asocierea pierderii virginitatii cu intrarea in pubertate si cu sarcina. Intr-adevar, este posibil sa existe o modificare, din cauza schimbarilor hormonale, insa aceasta nu poate aparea decat pe termen lung.
– Cresterea fundului sau a soldurilor – idee pornita, probabil, din aceleasi considerente
– Rarirea sprancenelor – acest mit despre dezvirginare a fost foarte popular intr-o vreme, cel mai probabil avand de-a face cu inclinatia fetelor ca, odata ce devin mai „femei”, sa fie mai preocupate de aspectul fizic decat inainte, de unde si dorinta de a se pensa. Altfel, consistenta sprancenelor este determinata genetic, deci este putin probabil sa inceapa sa se rareasca doar pentru ca proprietara si- a inceput viata sexuala.
– Mersul fetelor se schimba odata ramase fara himen.
– Himenul se rupe doar in urma unei activitati sexuale – prejudecata ce le-a facut viata grea multe fete din societati traditionaliste. In realitate, un himen subtire se poate rupe in timpul mersului cu bicicleta, al calariei sau al diverse alte activitati sportive.
