Va mai amintiti zilele in care nu oricine avea in casa un aparat de fotografiat, iar din aceasta cauza, la ocazii speciale, intreaga familie se deplasa la atelierul unui fotograf, care exista in fiecare oras, oricat de mic ar fi fost? Mersul la fotograf era un eveniment special in sine, necesitand scoaterea celor mai bune haine din dulap, uneori si o vizita la coafor. Personajele din „poza” erau aranjate frumos, aliniati, cei mai mici de statura stateau in fata, momentul era unul magic.
Suna istoric tot ce va relatez eu aici, nu?
Revenind in zilele noastre, oricine are la indemana nu un mijloc, ci numeroase unelte pentru a „imortaliza” momentul. Avem telefoane si camere, de diferite sortimente si cu abilitati care mai de care mai performante. Daca inainte numarul de fotografii era unul relativ redus din cauza costurilor, azi oricine are o colectie de sute si mii de exemplare, mai mult sau mai putin reusite, mai mult sau mai putin artistice. Nu costa mult, nu ocupa spatiu, nu-ti trebuie nici macar un album. Cine mai calca pragul unui atelier este privit ca un excentric.
Odata insa cu disparitia dificultatilor, am inceput insa si sa fotografiem, sa inregistram orice si oriunde. Inainte, beneficiam de aceasta modalitate de „stocare” doar la evenimente deosebite: la nunti, la botezuri, aniversari sau vacante. Astazi insa click-ul este la indemana oricui si el a inceput sa ne afecteze si viata sentimentala.
Iubitii nu se mai fotografiaza si nu mai sunt filmati doar in momentul logodnei sau casatoriei, ci sunt surprinsi in cele mai intime ipostaze. Astfel, ne trezim ca internetul este intens populat de cupluri celebre surprinse in timp ce fac sex. Insa, cum internetul nu este un mediu ce face discriminari, este loc si pentru penisuri si vagine mai putin celebre, comune. Orice organ sexual poate „performa”, live sau nu, pe internet.
De ce ne place sa ne lasam „vazuti”?
Exista cupluri care o fac pentru propria placere si excitare. Ma gandesc insa ca, pentru a te excita la imaginea propriului corp, o sciziune, o separare si o privire aruncata de la distanta trebuie sa se petreaca. De asemenea, este necesar si un dram de incredere in felul in care aratam atunci cand controlul si comportamentul „social” dispar. Vizualul este un simt extrem de important pentru viata de cuplu. In aceeasi categorie de manifestari, intra si privitul in oglinzi in timpul actului sexual.
Unii dintre noi s-ar putea simti socati sa vada, negru pe alb, cum se desfasoara in pat. Diferenta intre tabloul mental si realitate s-ar putea si fie prea mare si reactia va fi, in acest caz, de repulsie si de negare a propriei sexualitati. Se intelege ca aceste imagini nu le veti viziona cu copiii si nepotii la intrunirile de familie.
Pe de alta parte, exista perechi care aleg sa faca publica viata lor din dormitor si internetul este cel mai la indemana mijloc. Sa fie acesta o exprimare a unui tip de personalitate exhibitionist si atat? Si ma intreb daca ei urmaresc reactiile pe care „interpretarea” le trezeste sau, pur si simplu, odata lansata inregistrarea, nu mai sunt interesati de destinul ei in lumea cea larga si virtuala? Cu alte cuvinte, producatorii filmului citesc recenziile sau nu? Si nu pot uita nici de cazurile in care oamenii aleg sa lase sa zburde, libere si necenzurate, pe diverse pasuni web, gafele, momentele penibile, rateurile din timpul unui act sexual. Sa ne intelegem, nu toata lumea are calitati actoricesti de filme porno. Unii obtin exact contrariul, adica, in loc sa stimuleze, provoaca repulsie. Si, cu toate acestea, continuam sa dam, la tot pasul, de experiente dezagreabile, de imagini si acte care ar sta mai bine sub pecetea lui „asa nu”.
Nu cred ca acesti „performeri” sunt atat de naivi incat sa nu-si dea seama de esec, de ridicol. Atunci, de ce o fac? Sa fim oare atat de infricosati de efemerul existentei noastre, y compris, cea sexuala, incat sa dorim sa lasam o urma, de orice fel, fie ea dizgratioasa, penibila, labartata?
Si, ca sa ma intorc la zilele in care fetele roseau numai dand glas lucrurilor pe care le faceau cu partenerii, ma intreb ce s-ar intampla daca, in urma unui cataclism, ar disparea toate minunile tehnicii moderne care ne permit sa ne imortalizam orgasmele, simulate sau nu? Oare fotografii ar incepe sa ofere servicii la domiciliu? Sau ne-am deplasa tot noi pentru a ne exhiba in voie pe minunatele fotolii cu picioare in forma de cap de leu, aceleasi de pe care zambeam, fericiti, inocenti si bucalati pe cand aveam trei ani? Eventual, pe aceeasi blana de oaie pe care am pozat nud, conform traditiei, cand ne daduse primul dinte.