E foarte cunoscuta expresia „socra, soacra – poama acra”. Sunt totusi suficiente situatii in care relatia dintre nora si soacra e buna sau chiar foarte buna.
Nu se poate da o reteta standard de indulcire a acestei relatii, dar sunt o serie de reguli de comportament care pot influenta pozitiv.
De obicei se intampla ca baietii sa fie „puiul mamei”. In asemenea cazuri este foarte important ca mamica sa nu aiba senzatia ca, in momentul in care tu intri in viata „puiului ei”, ea trece pe un plan secundar; sa nu simta ca vrei sa i-l furi. Bineinteles ca acesta depinde de maturitatea de care el da dovada atunci cand relatia dintre voi devine tot mai stransa. Acesta maturitate e legata si de varsta, dar si de spiritul lui de independenta. De exemplu, un adolescent care isi doreste sa se casatoreasca la 18 ani va avea sanse mai reduse ca partenera sa-i fie acceptata cu usurinta decat un barbat trecut de 30 de ani.
La fel, daca „puiul mamei” s-a desprins deja de fustele ei si a inceput deja o viata proprie, independenta, iti este mai usor sa te apropii de viitoarea soacra decat atunci cand el incepe sa-si exprime independenta abia dupa ce te-a cunoscut. Iar daca viitoarea soacra va constata ca ideile tale despre viata i se par lui mai interesante decat ale ei si sunt in unele privinte mult diferite, va incepe sa lupte pentru a instaura „vechea ordine”.
Este bine in cazul acesta sa incerci sa te apropii de ea in mod direct, nu prin intermediul lui. Sa incerci s-o cunosti si s-o intelegi, pentru ca mai apoi s-o poti face sa accepte ca ideile tale nu sunt tocmai daunatoare. Un bun subiect de discutie, si in acelasi timp de deschidere a altor discutii, pot fi retetele culinare. Cu siguranta va fi incantata de faptul ca tu vrei sa afli secretele ei gastronomice. In plus, interesul de care dai dovada in acest domeniu ii va da si impresia ca isi incredinteaza fiul unei gospodine iar el se va bucura mai tarziu ca ii gatesti „ca la mama acasa”. Daca reusiti sa puneti in practica impreuna o reteta, timpul petrecut astfel cu ea il poti folosi si pentru a deschide discutii legate de familie, de amintiri despre tineretea ei si copilaria lui. Nu pierde ocazia in aceste discutii de a afirma ca esti convinsa de faptul ca fiul ei iti este drag si datorita calitatilor mostenite de la ea sau bunelor maniere pe care ea i le-a insuflat de mic copil.
(Dar), daca orice ai face, nu reusesti sa te intelegi bine cu socra ta, incearca sa raresti intalnirile cu ea, pastreaza o distanta decenta, prin care sa eviti conflictele, si fa din propria casnicie ceva cat mai frumos. Poate, pe masura ce va intelege ca fiul ei e fericit cu tine, te va accepta dupa o vreme.
Si nu uita : cand vei deveni la randul tau socra, incearca sa incepi prin a vedea calitatile nurorii tale sau, cel putin, nu iti stresa nora !
draga alina, nu o cunosti pe soacra mea:)); dak nu as fi cunoscut-o nici eu as fi fost la fel de increzatoare ca si tine in simpatia care se poate stabili intre nora si soacra. dar…o cunosc si crede-ma ca poti sa incerci sa stai departe de ele cat vrei, ca dak le eviti ca sa nu apara conflicte vin ele peste tine ca sa-ti gaseask nod in papura. idealist vorbind, articolul tau imi place..sau mai degraba imi place sa cred ca eu si soacra mea suntem exceptiile care intaresc regula ca soacra si nora chiar ar putea convietui
Eu cred ca am avut norocul sa intru in viata lui atunci cand soacra mea deja isi dorea o nora si, ca urmare, ne intelegem destul de bine. Chiar daca nu gandim la fel in unele privinte n-am intrat in conflict niciodata.
mie cel mai mult imi place nota de la final – sper sa nu uit peste ani…si sa-mi stresez nora, cum sunt eu acum stresata de soacra mea.
cel mai mult ma enerveaza la soacra mea felul in care vrea \\\”sa faca pe desteapta\\\” in fata sotului meu si sa ii arate cat vde buna e ea in toate, spre deosebire de mine. chiar si cand tai paine fac ceva gresit si \\\”mai bine o las pe ea\\\”. ma scoate din sarite si nu alta!!