Ziua pacalelilor, ca si alte sarbatori asa-zis pagane, a iscat multe controverse cu privire la originile sale. Cert este ca aceasta sarbatoare, asa cum o stim astazi, a pornit din festivitatile pagane organizate, cu multi ani in urma, in jurul echinoctiului de primavara.
Una dintre teorii spune ca sarbatoarea provine din Franta, una dintre primele tari care a adoptat ziua de 1 ianuarie ca fiind inceputul anului, printr-un decret dat de Carol IX. Se intampla in 1564, inainte de a fi adoptat calendarul gregorian. Pana atunci, anul nou incepea pe 1 aprilie, iar aceasta zi era sarbatorita prin cadouri, vizite si urari. Cei care nu aflasera inca de schimbare sau nu erau de acord cu ea erau tinta glumelor si pacalelilor. Astfel a ramas obiceiul ca pe 1 Aprilie sa se faca farse familiei si prietenilor.
Cu timpul, francezii au inceput sa prinda un peste mort pe spatele celui pacalit, care era numit „Poisson d’Avril” (peste de aprilie). Explicatia este ca pestii de aprilie sunt tineri si cad usor in plasa pescarului, la fel cum pacalitul cade in plasa farsorului. Astazi, copiii incearca sa lipeasca un peste de hartie pe spatele colegilor, fara ca acestia sa-si dea seama, iar cand pacalitul afla este strigat Poisson d’Avril.
In Anglia, farsele se fac inainte de pranz. Cel pacalit este numit „noodle » (literal taitel, cu sensul figurat de gagauta, prostut). Daca cineva face o farsa dupa pranz, el este considerat cel pacalit.
In Scotia, pacalitul este numit April Gowk (cuc de aprilie). Farsa traditionala este cea numita Fool’s errand (drumul prostului). Celui pacalit i se spune ca trebuie sa duca imediat un biletel cuiva. Dar biletul il informeaza pe cel care il primeste ca este o farsa si el trebuie sa-i spuna pacalitului ca biletul este pentru altcineva, si tot asa, pana cand cineva se hotaraste sa-i spuna adevarul. Pe 2 aprilie, se lipesc pe spatele celorlalti bilete pe care scrie April Gowk. Ca si in Anglia, glumele se fac inaintea pranzului.
In Statele Unite, toata lumea se tine de farse si te poti trezi victima unor pacaleli cu adevarat urate. Se pot face pe tot parcursul zilei, iar cel pacalit trebuie sa accepte gluma cu umor, caci daca se supara va avea ghinion tot anul.
In Polonia, Ziua Pacalelilor, se numeste Pryma Aprylis. Se fac si farse, dar sarbatoarea implica si folosirea costumelor de tot felul. Este o sarbatoare in special pentru copii, dar adesea intra in joc si adultii.
In Iran, farsele se fac pe 3 aprilie, a treisprezecea zi a anului in calendarul persan. Ziua este numita Sizdah bedar (13 de iesit din casa). Se spune ca toata lumea trebuie sa iasa din casa in aceasta zi ca sa nu-i gaseasca ghinionul adus de cifra 13.
In tarile vorbitoare de limba spaniola, ziua pacalelilor se sarbatoreste pe 28 decembrie si este numita „Dia de los Santos Inocentes” (Ziua Sfintilor Inocenti). La origine, era o zi trista care comemora Masacrul Inocentilor, adica uciderea pruncilor de catre Irod, dar s-a transformat intr-o sarbatoare mai vesela care implica farse si glume. Traditia spune ca cei mici trebuie sa-si incuie pe afara profesorii si parintii si sa nu-i lase inauntru decat daca le promit ca le vor aduce dulciuri in acea seara sau a doua zi.
In Portugalia, ziua pacalelilor este sarbatorita in duminica si lunea dinaintea postului. O farsa traditionala este aceea de a arunca faina pe cei din jur.