Patruzeci la suta din orasul Suzhou inseamna apa. Mai e destul pana la procentajul de apa intalnit in castravete, dar orasul e oras si leguma e leguma, iar pentru un oras asta inseamna mult. De aceea, Suzhou poarta previzibilul supranume de Venetia Orientului. Ati fost in Venetia adevarata si nu v-a placut? Nu-i nimic, Suzhou se poate chema foarte bine si Pisa Orientului!
Pentru China, o asezare cu sase milioane de suflete, cum e Suzhou, reprezinta un fleac. Suzhou traieste in umbra Shanghaiului si cand nu e soare pe cer, dar numai din punctul de vedere al populatiei. Altfel, in Suzhou sunt vestigii impresionante. Merita vizitate.
Marele Canal trece prin Suzhou. Are 2000 de ani si aproape tot atatia kilometri (mai precis, 1.776). E cu putin mai tanar decat Marele Zid si are doar pe sfert din lungimea lui; suficient cat sa fie canalul cel mai lung de pe Terra. De doua milenii, canalul face din Suzhou un important centru comercial de pe coasta de sud-est a Chinei.
Vestitele gradini din Suzhou si-au inceput existenta de o mie de ani incoace. Mult mai recent au intrat in patrimoniul UNESCO. Gradina Administratorului Umil, impanzita de canale pe care te poti plimba cu barca, detine cea mai interesanta plantatie de bonsai din lume. Bonsaii sunt arbori in asemenea fel saditi si ingrijiti, incat sa fie tot mereu pitici, astfel incat chinezii sa fie palugi pe langa ei.
Exista in Suzhou o parte a unei cetati pastrate de doua milenii si jumatate, care contine si Poarta Pan, obiectiv turistic de neratat. Turnul Huqiu, denumit si Pagoda Yunyan, e cel care te trimite cu gandul la Pisa. Finalizata in anul 961, constructia a pierdut din verticalitate sub povara anilor si a celor sapte mii de tone. Varful turnului e cu 2 metri si 30 de centimetri mai la stanga sau la dreapta, depinde din ce parte il privesti, fata de pozitia initiala.
Orasul impleteste arhitectura moderna cu aceea straveche. Pavajul strazii Ping Jiang e format din pietre taiate cu secole in urma. Ea merge in paralel cu unul dintre canalele orasului, plin de gondolieri in varianta cu ochi oblici si, desigur, de ambarcatiuni-taximetru. Strada Ping Jiang e un fel de Lipscani a oraselor din Romania, cu deosebirea ca marfa veche vanduta aici nu cauta sa treaca drept noua, dimpotriva. In Suzhou exista un tip de broderie care a devenit marca definitorie pentru intreaga provincie Jiangsu. Stofele de matase si de satin sunt brodate cu fir de matase, in culori vii si dupa modele traditionale.
Ca sa pleci din Romania cu destinatia Suzhou, trebuie sa ajungi neaparat la Otopeni. Punctul final al zborului e Shanghai, cu o escala. De la Shanghai la Suzhou calatoria e floare la ureche pentru China: doar o ora si jumatate cu autocarul. Inca si mai putin faci apoi din Suzhou daca vrei sa vizitezi orasul Zhouzhuang. Si n-ai de ce sa nu-l vizitezi: aici, pe langa canalele pe care le cunosti deja, intalnesti case de locuit – si inca locuite! – care nu s-au schimbat de secole. Revenind la Venetia Orientului, demn de mentionat e ca ea ocupa locul unu mondial in productia de laptopuri. Asadar, chiar dac-ati plecat in excursie cu mainile goale, aveti unde va stoca impresiile de calatorie!