Statele Unite sărbătoresc cu mândrie 40 de ani de la cucerirea Lunii, la 20 iulie, însă amintirea unei Americi optimiste, care face cuceriri în spaţiu, este pusă în umbră de incertitudinea privind ambiţiile ţării în domeniu şi viitorul misiunilor sale umane, relatează AFP.
Principalele festivităţi au loc între 16 şi 24 iulie, date care marchează lansarea spre Lună a misiunii Apollo 11 de la centrul spaţial Kennedy (Cape Canaveral) din Florida, respectiv întoarcerea triumfală a lui Neil Armstrong, primul om care a păşit pe Lună, la 20 iulie 1969, urmat de Buzz Aldrin. Un al treilea membru al echipajului, Michael Collins, a rămas pe orbita lunară.
Cei trei foşti astronauţi vor fi onoraţi luni, la Casa Albă, de preşedintele Barack Obama. Evenimentul este marcat la Centrul Kennedy din Florida, la centrul spaţial din Huston, Texas, unde se afla sala de control, dar şi la celebrul Muzeu al Spaţiului de la Washington şi va fi celebrat şi de orchestra simfonică naţională.
NASA, agenţia spaţială americană care a reuşit să exploreze Luna, s-a mobilizat şi pe internet pentru a marca evenimentul. Agenţia a prezentat pe site-ul său, printre altele, înregistrări video refăcute ale misiunii Apollo 11, graţie postului de televiziune CBS care a păstrat în arhivele sale imagini din acea perioadă, în special cele cu primii paşi ai lui Neil Armstrong pe Lună. NASA a pierdut o parte din filmarea originală. În plus, agenţia a postat online înregistrări nedifuzate ale conversaţiei dintre astronauţi.
NASA a dat publicităţii vineri şi imagini a cinci dintre cele şase sit-uri de aselenizare ale misiunilor Apollo, surprinse de noua sondă lunară LRO (Lunar Reconnaissance Orbiter), lansată la 18 iunie pentru a pregăti întoarcerea americanilor pe Lună până în 2020, dacă va fi menţinut actualul program. LRO a putut fotografia soclul modulului lunar lăsat în urmă de Armstrong şi Aldrin, cât şi detalii ale locului unde a aselenizat nava Apollo 14, în ianuarie 1971. În imagini mai pot fi văzut instrumente lăsate de astronauţi şi chiar urme ale paşilor lor.
Cucerirea Lunii a încununat şi a demonstrat preeminenţa Statelor Unite în faţa URSS în lupta pentru cucerirea spaţiului din timpul Războiului Rece. Împlinirea a 40 de ani de la succesul american intervine într-un moment crucial pentru ambiţiile spaţiale ale Statelor Unite.
Preşedintele Barack Obama a cerut o reexaminare profundă a programului Constellation lansat de predecesorul său, George W. Bush, în 2004, al cărui obiectiv este reîntoarcerea americanilor pe Lună până în 2020. Aceasta va fi însă prima etapă pentru trimiterea misiunilor umane pe Marte şi chiar mai departe. Comisia de experţi independenţi formată de Obama şi prezidată de Norman Augustine, fost director general al grupului american de apărare Lockheed Martin, îşi va prezenta recomandările la sfârşitul lunii august.
„Acum, când sărbătorim 40 de ani (de la primii paÅŸi pe Lună – n.red.), cred că ne aflăm într-un moment critic, cu atât mai mult în Statele Unite, într-un proces care va stabili (…) viitorul oamenilor în spaÅ£iu. (…) Iar fără fonduri publice, nu se va întâmpla nimic”, este de părere John Logsdon, de la Muzeul SpaÅ£iului din Washington.
„Avem tehnologia necesară pentru a trimite oameni pe Marte, însă întrebarea este care sunt mijloacele noastre?”, se întreba recent Norman Augustine, făcând referire la criza economică mondială, la creÅŸterea masivă a deficitului bugetar ÅŸi la priorităţile interne.
Pe de altă parte, influentul congresmen democrat Barney Frank declara recent că „explorarea spaÅ£ială efectuată de oameni este prea costisitoare în termeni de randament ÅŸtiinÅ£ific”, spre deosebire de cea efectuată de roboÅ£i.