Incidenta bolilor cardiovasculare a scazut ca varsta, ceea ce face necesar ca masurile de preventie sa fie luate din timp, iar informarea populatiei cu privire la factorii de risc sa devina o prioritate. Prof. Dr. Marius Marcian Vintila, Seful Clinicii de Medicina Interna si Cardiologie a Spitalului de Urgenta Sf. Pantelimon, Bucuresti si profesor de medicina interna si cardiologie la UMF Carol Davila, Bucuresti, ne spune cum putem preveni afectiunile cardiovasculare si care pot fi cauzele care stau la baza acestei alarmante scaderi a varstei pacientilor.
MpT.ro: Din experienta dumneavoastra clinica, ce boli cardiovasculare afecteaza cel mai frecvent romanii si care dintre acestea prezinta o rata a mortalitatii ridicata?
M.V.: M-as referi aici la hipertensiunea arteriala, care, pe datele pe care le avem in prezent, afecteaza 4 din 10 adulti romani, si la cardiopatia ischemica, cu forma ei cea mai severa, infarctul de miocard, atacul de cord. Acestea ar fi principalele afectiuni cardiovasculare ale populatiei romanesti.
Trebuie spus aici ca, din punct de vedere al morbiditatii, adica al numarului de bolnavi, dar si al mortalitatii, al numarului de morti, Romania se afla din pacate pe unul din ultimele locuri… sau primele „in rau”… la nivel mondial si european. Aproximativ 60% din totalul deceselor din Romania survin din cauza bolilor cardiovasculare, mai ales a celor doua suferinte de care am vorbit.
MpT.ro: Cum apreciati scaderea nivelului de varsta a pacientilor cu infarct miocardic si alte afectiuni cardiovasculare? Putem spune ca incidenta acestora a scazut ca varsta?
M.V.: Da, este un fapt real. Nu mai este suprinzator sa vezi un infarct de miocard la 32 – 35 de ani. Acest fapt acum 20 de ani era surprinzator si te asteptai sa vezi un infarct la 45 – 50 de ani. Cam asa cum ne gandeam acum 20 – 25 de ani la varsta de 35 de ani pentru un infarct, asa ne surprinde acum un infarct la 20… pentru ca exista, din pacate.
p>MpT.ro: Putem spune ca bolile cardiovasculare afecteaza mai degraba femeile tinere, ori barbatii tineri?
M.V.: Boala aterosclerotica coronariana, asa-numita cardiopatie ischemica, boala care este radacina arbustului otravitor avand in varf infarctul miocardic, afecteaza ambele sexe. Poate ca in numar absolut, barbatii tineri afectati sunt mai multi decat femeile tinere, deocamdata. Dar ritmul de crestere este foarte mare la femeile tinere, mai ales in Romania – tara aflata pe ultimul loc in lumea civilizata, din acest punct de vedere. Probabil, in scurt timp femeile vor prinde din urma si in numar absolut pe partenerii lor de aceeasi varsta si de sex opus.
De ce la femei mai degraba decat la barbati? Pentru ca probabil schimbarea de stil de viata, la tonul cel mai general, are un impact mai puternic asupra femeilor decat a barbatilor. Perceptia unei vieti de continua competitie, profesionala si sociala, este mai noua pentru femei decat pentru barbati. Bunicele noastre erau foarte fericite sa stea acasa si sa se realizeze barbatul lor. Femeia moderna, si pe drept cuvant, doreste sa se realizeze ea, este intr-o permanenta competitie, fara a fi scutita de toate celelalte munci legate de casa, educatia copiilor si asa mai departe.
Una din cauze este sensibilitatea particulara a femeilor, mai ales tinere, la tutun. Constatam cu surprindere ca numarul de fumatoare tinere este aproape mai mare decat numarul de fumatori tineri, ceea ce nu era de conceput acum 20 – 30 de ani. Si, vorbesc bineinteles la nivel de populatii intregi, 20 – 30 de ani este o perioada scurta, nu lunga, in care fiinta biologica se adapteaza greu sau chiar nu reuseste sa se adapteze deloc. Orice schimbare atat de scurta dezechilibreaza persoana umana.
MpT.ro: Care ar putea fi cauzele manifestarii acestor afectiuni la adultul tanar?
M.V.: Care ar putea fi cauzele „intineririi” din pacate a varstei acestor afectiuni, si ma refer in primul rand la cardiopatia ischemica cu formele ei angina de piept, angina instabila si infarctul miocardic… Ei bine, cauzele sunt multe: multe dintre ele dovedite si multe dintre ele banuite, pentru ca la nivel populational, la nivel de grupuri foarte mari de oameni, este foarte greu sa faci afirmatii categorice.
Una din cauze este probabil stresul continuu informatic la care suntem supusi; alimentatia noua, nu neaparat toxica, dar de tip nou la care nu eram acomodati; sedentarismul si greutatea excesiva, tendinta catre obezitate; tratarea insuficienta a hipertensiunii arteriale, care este factor de risc de evenimente cardiovasculare majore; poate unii factori noi infectiosi; si, poate, o evolutie naturala a bolii.
MpT.ro: Cum pot tinerii sa previna aceste afectiuni? Care sunt principalii factori de risc sau favorizanti ai, sa spunem, aterosclerozei coronariene, care ar trebui eliminati?
M.V.: Exista niste asa-numiti factori de risc. Factorii de risc sunt niste, sa spun suferinte, desi nu sunt acelasi lucru cu „boala”, ei predispun la boala, apar inaintea bolii. De obicei, se aduna un cumul de factori de risc care actioneaza cativa ani sau zeci de ani, pana cand sa dea boala. Dar sigur ca indepartand factorii de risc, sansa ca boala sa se manifeste, scade foarte mult. De aceea este bine sa identificam si sa tratam factorii de risc majori ai bolilor cardiovasculare.
Iar acestia ar fi urmatorii: in primul rand, hipertensiunea arteriala, definita ca o valoare masurata cu tensiometrul… Acum este plina piata de tensiometre care afiseaza automat valorile tensionale, iar oricine care se ingrijeste ar trebui sa aiba un tensiometru pentru a-si masura tensiunea, sa spunem, o data pe saptamana. Mereu sunt intrebat: cand? cum? Desigur, intr-o oarecare stare de repaos fizic si psihic, sa nu fie imediat dupa o cafea sau o tigara.
Valoarea trebuie sa fie sub 140 pentru maxima si 90 pentru minima. Orice este peste 140/90 se cheama hipertensiune si trebuie luate masuri. Ce masuri? In primul rand, sa renuntam la fumat, la sedentarism, la excesul de greutate si, mai ales, la obiceiul de a sara prea tare mancarea. Sarea este unul din motoarele care determina hipertensiune, iar daca tot avem valoare peste 140/90, atunci medicul este cel care va hotari mai departe.
Acesta a fost primul mare factor. Alt important factor de risc este colesterolul crescut, hipercolesterolemia. In interiorul colesterolului exista insa doua fractiuni: una este aparatoare, protectoare, sa-i zicem colesterolul bun, HDL; iar cealalta este colesterolul rau, LDL, toate ghidurile de preventie si tratament referindu-se la valorile de LDL-colesterol. Ghidul european de preventie, emanatia Societatii Europene de Cardiologie la care aderam si noi, ca stat european, recomanda, pentru ca populatia sa ramana sanatoasa, un LDL-colesterol care sa nu depaseasca 115 mg/dl. Iar la cei care sunt deja bolnavi, sa nu depaseasca 100 mg/dl. Observati ca ofer putine cifre, insa acestea sunt esentiale!
Fumatul trebuie eliminat complet, zero. Ajungem sa dam si bani, pentru a ne face rau!
Apoi, diabetul zaharat este un mare factor de risc. Cei care au rude cu diabet zaharat, este bine sa stie ca au risc de a face diabet si ca atare sa monitorizeze acest aspect, sa-si dozeze glicemia. La fel si cei care sunt grasi, la fel si cei care sunt foarte sedentari. Diabetul zaharat este un factor major de risc, odata instalat insa este bine ca tratamentul sa fie condus de specialistul in diabet si depaseste, dupa parerea mea, cadrul acestei discutii.
Revin prin a spune ca alti doi mari factori de risc sunt sedentarismul si obezitatea. Ghidul european de preventie, publicat in 2007, despre care am mai vorbit, recomanda ca orice persoana care doreste sa se mentina sanatoasa, sa efectueze un exercitiu fizic de minimum 30 de minute de mers in ritm usor accelerat in fiecare zi. Este un minim-minimorum…
Sigur, exista si riscul genetic. Ma refer la riscul crescut al urmasilor acelora care au avut boala cardiovasculara la varste tinere. Sigur ca, din pacate, deocamdata nu stim cum sa influentam genetica, riscul genetic, dar deja este bine sa stim faptul ca mama, tata, fratele au avut atacuri de cord sau accidente vascular-cerebrale ori chiar si numai hipertensiune arteriala, pentru a ne proteja din timp. Acesta este un semnal de alarma ca trebuie sa fim mai prudenti cu noi insine!
MpT.ro: Cum poate un tanar, sa spunem de 30-35 de ani, care a suferit deja un infarct miocardic, sa revina la activitatile cotidiene normale (locul de munca, treburi casnice, intemeierea sau sustinerea unei familii etc.)?
M.V.: O intrebare extrem de motivata si corecta… Raspunsul este, in general, da. Majoritatea tinerilor care au avut un infarct miocardic pot reveni progresiv la o viata familiala si profesionala normala. Sigur ca aceasta depinde de gravitatea infarctului, de la caz la caz, precum si de tipul de activitate pe care pacientul respectiv o desfasura: cu stres foarte mare, cu efort fizic foarte mare, sau dimpotriva, sa zicem asa, o activitate mai „blanda” pentru inima respectivului pacient.
Oricum, la externarea din spital, si ulterior sub monitorizarea medicului de familie, exista prescriptii stiintific medicale, care sa organizeze un program de recuperare tocmai cu acest tel: de a reintegra pacientul cat mai aproape de o viata normala. In orice caz, medicul este cel care decide, cand, ce si cum trebuie sa facem pentru recuperare.
MpT.ro: Exista programe de informare si/sau consiliere cu privire la afectiniunile cardiovasculare, care sa vizeze, in mod special, tinerii? Daca da, vorbiti-ne in cateva cuvinte despre acestea. Daca nu, unde ar fi cel mai potrivit sa se desfasoare acestea (in scoli/licee/facultati, la locul de munca, prin Cabinetele Medicale Individuale etc.)?
M.V.: Din pacate, pentru un stat european, avem o populatie foarte putin informata medical. Si foarte putin formata pentru a fi curioasa in legatura cu aceste aspecte, sa se informeze la randul sau, sa accepte niste date obiective, stiintifice medicale.
In principiu, nu avem pentru tineri in special programe de informare si de preventie. Exista niste caiete de preventie pentru bolile cardiovasculare, ematia Societatii Romane de Cardiologie, dar ele au fost in numar mult prea mic si cu o penetranta populationala prea mica, ca sa insemne realmente o schimbare in preventia bolilor cardiovasculare.
Trebuie spus aici ca Romania a semnat si a aderat la Carta Europeana de Preventie Cardiovasculara, care este un document al Consiliului Europei si, ca atare, facem toate eforturile de a ne incadra si noi intr-un efort european de preventie a bolilor cardiovasculare, probabil cea mai mare plaga a societatii moderne.
Eu cred ca, in lipsa unor programe pe care sa le aiba fiecare cetatean in buzunar sau in sertarul de la noptiera, foarte utila este o politica de informare-preventiva continua incepand din scoala. Probabil ca in cadrul educarii tanarului, eu cred ca de la varste foarte precoce, nu din liceu, ci din scoala primara, trebuie sa existe, sa fie incluse prelegeri, instructiuni, manuale, care sa ne invete sa mancam sanatos, de exemplu, sa traim sanatos din punct de vedere al efortului fizic sustinut, nu neaparat pentru performanta, dar pentru sanatate. Lucrurile pot progresa evident ulterior ca nivel de educare si de informare in licee si poate chiar si in invatamantul universitar, privind toate problemele de preventie de care am discutat, alaturi de problemele de educatie sexuala, care este extrem de importanta dupa parerea mea.
Mass-media, televiziune, radio, tiparituri, iata, internetul, au dupa parerea mea, si mai ales internetul si televiziunea, care sunt cele mai de impact, au un rol important in aceasta directie si ma bucur sa constat ca cineva a inceput.
MpT.ro: Sunt romanii receptivi atunci cand medicul specialist le recomanda o schimbare a stilului de viata (renuntarea la fumat, practicarea sportului etc.) pentru sanatatea inimii?
M.V.: Din pacate, dupa parerea mea si cu toata sinceritatea, romanii nu sunt receptivi. Iar aceasta lipsa de receptivitate se bazeaza pe o lipsa de incredere in recomandarile specialistului, in orice domeniu, nu doar cel al sanatatii. Poate in domeniul sanatatii mai mult decat in altele… Iar aceasta vine de demult, dintr-o subminare a increderii care a fost impusa sau, mai bine spus, picurata in sufletul romanilor in ultimii 50 de ani de comunism si ultimii 20 de ani post-comunisti, inclusiv de catre media. Cel mai bun exemplu in acest sens a fost propaganda anti-vaccinare impotriva AH1N1, iar dupa ce au murit oameni s-au facut cozi de ore si zile la vaccinare. Nu s-ar fi putut face asta si fara acele victime. Deci, pentru cresterea receptivitatii, ceea nu vine decat in sprijinul populatiei, avem nevoie de educatie, educatie si iar, educatie…