fbpx

Sinuzita

Please select a featured image for your post

Ce este sinuzita (infectia sinusurilor)?

Inflamarea cavitatilor aeriene – sinusurilor – poarta denumirea de sinuzita. Sinuzita poate fi cauzata de o infectie, dar si de o alergie sau de contactul cu anumiti agenti iritanti. Este una dintre cele mai comune afectiuni cu care oamenii se pot confrunta pe parcursul vietii. Se estimeaza ca circa 30 milioane de adulti sufera de sinuzita.

Infectia sinusurilor se petrece atunci cand un organism patogen (virus, bacterie sau ciuperca) se localizeaza si prolifereaza intr-un sinus, provocand blocarea intermitenta a acestuia. Scurgerea de mucus si puroi are loc deseori atunci cand blocajul este eliminat. Scurgerea are loc de obicei prin caile nazale catre gat sau prin nari. Asemenea infectii pot cauza inflamatia (umflarea tesutului sinusal) intr-unul sau mai multe sinusuri.

Sinusurile sunt cavitati situate in grosimea oaselor fetei, pline cu aer si acoperite de o mucoasa identica cu cea care acopera fosele nazale. Ele se deschid in nas. Sunt identificate patru tipuri de perechi de sinusuri:

sinusurile frontale (la nivelul fruntii)
sinusurile maxilare (in spatele obrajilor)
sinusurile etmoidale (intre ochi)
sinusurile sfenoidale (in spatele peretului cavitatii nazale)

Cele patru perechi de sinusuri sunt adesea descrise unitar prin denumirea de „sinusuri paranazale”. Printre functiile sinusurilor se numara: umidificarea si incalzirea aerului inspirat, izolarea de structurile alaturate (ochi, nervi), intensificarea rezonantei vocii, scaderea greutatii craniului si protectia suplimentara in caz de trauma faciala.

Care sunt cauzele infectiei sinusurilor (sinuzitei)?

Infectia sinusurilor poate fi cauzata de orice interfereaza cu fluxul de aer in sinusuri si cu eliminarea de mucus. Deschiderile sinusurilor (numite ostia) se pot bloca din pricina inflamatiei mucoasei ce captuseste sinusul si nasul, care la randul ei este provocata de raceala obisnuita, alergii, agenti iritanti (fum de tigara, substante chimice, spray-uri nazale eliberate fara prescriptie medicala ori de substante ilegale prizate pe nas). Sinusurile pot fi blocate si de tumori sau excrescente localizate in apropierea deschiderilor sinusale.

Citeste si:  Endometrioza: simptome si optiuni de tratament

Scurgerea mucusului din sinusuri poate fi de asemenea impiedicata de o ingrosare a mucozitatilor, data de lipsa hidratarii membranelor (asociata fibrozei chistice), de anumite medicamente (antihistaminice), de lipsa umiditatii din aer. Celulele epiteliale prezinta prelungiri sub?iri ca firul de par, numite cili, ce matur? permanent mucusul in afara sinusurilor si in interiorul nasului si gatului. Cilii pot fi deteriorati de o serie de agenti iritanti, si astfel nu mai pot contribui la eliminarea mucusului, acesta acumulandu-se in sinusuri.

Sinuzita poate fi declansata si de polenul din mediu care irita caile nazale, cum se intampla in febra fanului.

Acumularea de mucus ofera mediul propice pentru bacterii, virusi si in unele situatii (la imuno-compromisi) pentru ciuperci, care ajung sa se dezvolte in cavitatile sinusale. In plus, acesti agenti patogeni pot ajunge sa declanseze sau sa accelereze blocajul sinusurilor.

Sinusurile cele mai predispuse infectiilor sunt sinusurile maxilare si cele etmoidale.

Care sunt tipurile de sinuzita?

In functie de perioada de manifestare a bolii (fara a exista, inca, un consens medical in aceasta privinta), sinuzita poate fi:

infectie sinusala acuta care dureaza, in general, pana la 30 de zile
infectie sinusala subacuta: care dureaza mai mult de o luna, dar mai putin de 3 luni (de obicei ca urmare a unei infectii sinusale acute, netratata corespunzator)
infectie sinusala cronica care dureaza mai mult de 3 luni (de obicei ca urmare a unei infectii sinusale acute, netratata corespunzator)

In functie de tipul de inflamatie, sinuzita poate fi:

infectioasa: cauzata in general de o infectie virala fara complicatii. Mai putin frecvent poate fi data de o proliferare bacteriana si foarte rar de o ciuperca
non-infectioasa: cauzata de agenti iritanti sau conditii alergice

Citeste si:  Copiii s-au distrat in Parcul Herestrau, la "Sanatosi si bucurosi"

Cum se manifesta infectia sinusala (sinuzita infectioasa)?

Cele mai comune simptome ale infectiei sinusurilor sunt: durerile de cap, sensibilitate la nivelul fetei cu senzatie de tensiune sau durere, febra (in cazuri mai rare). De asemenea, pot aparea: scurgeri nazale incolore, senzatie de congestie nazala, dureri de gat, tuse, intensificarea durerilor de cap atunci cand pacientul se apleaca in fata, dureri de gat sau urechi, oboseala, respiratie urat mirositoare.

In sinuzita non-infectioasa, pacientul poate experimenta o parte dintre simptomele enumerate mai sus, insotite de simptome alergice: mancarimi ale ochilor, stranut, scurgeri nazale albicioase.

Cum este diagnosticata infectia sinusala (sinuzita infectioasa)?

Diagnosticul se pune de obicei pe baza istoricului medical al pacientului si examenul clinic. Deoarece radiografiile nu sunt eficiente, iar tehnicile imagistice, care ar putea oferi rezultate – tomografia computerizata, RMN – sunt costisitoare si nu se afla la dispozitia tuturor medicilor si pacientilor, cel mai adesea diagnosticul ia in calcul observarea semnelor clinice. Intre acestea se numara: inrosirea si inflamarea cailor nazale, scurgerile nazale purulente, sensibilitate la atingerea obrajilor si fruntii, umflarea regiunii ochilor si obrajilor.

Pentru a diferentia sinuzita infectioasa de cea non-infectioasa (alergica), medicul specialist poate indica pacientului un examen al celulelor secretate. De asemenea, in cazurile care nu raspund la tratament se pot recomanda si alte investigatii menite sa aduca informatii suplimentare asupra bolii si sa conduca la un diagnostic ferm. Printre acestea se numara rinoscopia si punctia.

Cum se trateaza infectia sinusala (sinuzita infectioasa)?

Pentru sinuzita provocata de un virus nu se recomanda tratament cu antibiotice, ci mai degraba un tratament simptomatic care sa reduca durerea, febra si congestia nazala.

Citeste si:  Rodiile ajuta la prevenirea cancerului mamar

Infectia bacteriana este suspectata atunci cand durerea faciala este prezenta, scurgerile nazale sunt purulente iar simptomele persista mai mult de o saptamana si nu raspund la masurile de auto-ingrijire. Infectia sinusala acuta cauzata de bacterii este de obicei tratata cu antibiotice cu spectru larg. Cele mai comune bacterii care pot cauza infectii sinusale sunt Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, Moraxella catarrhalis, Staphylococcus aureus si Streptococcus pyogenes. Tratamentul cu antibiotice este prescris exclusiv de catre medicul specialist.

Formele cronice de infectie sinusala necesita administrarea medicamentelor pe o perioada mai lunga de timp, iar, in unele cazuri si drenarea sinusurilor printr-o interventie chirurgicala, pentru indepartarea blocajului, care se realizeaza sub anestezie generala.

In general, se recomanda evitarea antihistaminicelor daca medicul specialist nu stabileste alergia ca principala cauza a sinuzitei. Deseori, se dezvolta mai intai sinuzita alergica, fiind urmata de o infectie bacteriana. In aceste cazuri, tratamentul precoce al sinuzitei alergice poate preveni suprainfectia bacteriana.

Care sunt complicatiile infectiei sinusale?

Complicatiile grave ale sinuzitei sunt relativ rare. Cu toate acestea infectia sinusurilor se poate extinde la creier printr-un perete sinusal, conducand la situatii cu urmari deosebit de grave – spre exemplu, meningita sau abcesul creierului. In plus, unele structuri adiacente sinusurilor se pot infecta si pot provoca alte afectiuni, precum osteomielita (care afecteaza oasele craniului) si celulita orbitala (infectie a ochiului).

Cum pot fi prevenite infectiile sinusurilor?

In prezent, nu exista un vaccin conceput special pentru a proteja impotriva infectiilor sinusurilor. Cu toate acestea, exista vaccinuri impotriva virusurilor (virusul gripal) si a bacteriilor (pneumococi) care pot oferi un anumit grad de protectie. Vaccinarea impotriva agentilor patogeni care provoaca sinuzita infectioasa poate reduce indirect riscul de a contracta boala, insa nu exista studii specifice care sa sustina aceasta presupunere.

Nici un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.