La un anumit interval de timp, in cadrul unor manifestari sportive se indeplineste gradul de selectie.De regula, pepiniera fiecarei ramuri sportive se face din varste fragede, se creste, se educa, se cultiva si apoi da rezultate.In orice punct selectia isi are rostul ei bine delimitat. Pentru definirea selectiei trebuie tinut cont de urmatorii factori: medicali; biologici; psiho-sociologici; motrici.
Sursele principale ale selectiei urmaresc:
personalitatea sportivului;
valoarea lui biologica;
valoarea intelectuala;
timpul.
Totusi talentul copilului sau potentialul genetic, ramane principala sursa de selectie. Aceasta presupune o actiune ampla de natura conceptuala si organizatorica de evaluare pe diferite planuri (anamneza, diagnosticarea starii de sanatate, nivelul de crestere si dezvoltare fizica si functionala, disponibilitatea psihica etc.) a unor colectivitati mari de copii si juniori. Pentru ca selectia sa aibe loc ai nevoie de un model si un sistem personalizat sau standardizat.Personal optez pentru modul personalizat deoarece in gradul de selectie imi folosesc propria parere.
Modelul reprezinta un cadru organizatoric de indicatori si criterii, care hotaraste alegerea celor dotati pentru un anumit tip de efort sportiv.
Sistemul este format dintr-un numar de criterii, structura lor, succesiunea aplicarii si procedeele de masurare generate din testarea subiectilor.
Selectia poate fi primara, secundara si finala. Selectia primara reprezinta momentul intrarii copilului, pe baza anumitor criterii, in unitati sportive specializate. Sistemul prin care se face selectia cuprinde criterii: medico-sportive, somatofiziologice, biochimice, psihologice, motrice.
Al doilea nivel al selectiei este selectia secundara sau pubertara, iar ultimul nivel il reprezinta selectia finala, care marcheaza de fapt trecerea spre sportul de performanta, fiind dominata in principal de criteriul valorii performantei sportive.
Articol realizat de Bogdan Dimitriu, Director Centru Refacere – Recuperare
www.betakinetocenter.ro