Migrena

Ce este migrena?

Migrena este o afectiune cu manifestari paroxistice de cefalee cu durata de la 4 la 72 ore, deseori unilaterala la debut, cu caracter pulsatil, de intensitate moderata sau severa, care altereaza frecvent activitatea cotidiana si se amplifica la efort fizic. Cefaleea este asociata cu greturi, vome, fonofobie si fotofobie. Se manifesta printr-o durere de cap episodica, de obicei unilaterala, caracterizata prin multiple modificari neurologice, gastrointestinale, autonome.

Migrena se intalneste cu o frecventa cuprinsa intre 4-6 % la barbati si intre 13-17 % la femei si reprezinta aproximativ 10% din totalul cefaleelor. Ea poate cuprinde o singura parte sau ambele parti ale capului.

Cum se manifesta episodul de migrena?

Episodul de migrena este divizat in cinci faze succesive:

Premonitorie (prodromala) care se manifesta prin oboseala, iritare, scaderea puterii de concentrare sau depresie, dureaza aproximativ 24 de ore si precede aura.
Aura, care, daca este prezenta, consta intr-o scadere lenta a acuitatii vizuale, cu un maxim care poate consta in pierderea acuitatii vizuale pe jumatate de camp la fiecare ochi si care precede, cu 15-60 minute, cefaleea.
Cefaleea (durerea de cap) propriu-zisa este o durere severa, pulsatila pe o parte a capului, accentuata de obicei de lumina puternica sau sunete si poate fi acompaniata de greata si varsaturi.
Rezolutia (disparitia treptata) a cefaleei.
Postcefaleea persista cateva zile si este caracterizata prin epuizare fizica si stare de confuzie.

Care sunt factorii care conduc la aparitia crizei migrenoase?

Factorii predispozanti:

sex (raportul B/F = 1/5);
varsta (dupa 40 de ani scade frecventa si intensitatea crizelor);
ereditatea, pare a interveni in 50-90% din cazuri determinand o predispozitie migrenoasa transmisa poligenic;

Factorii declansanti:

variatii ale mediului extern si intern ce depasesc frecvent limitele uzuale de stimulare (lumina, zgomot, mirosuri, modificari ale presiunii atmosferice si temperaturii);
unele tipuri de alimente;
medicamente;
febra;
ciclul menstrual;
anxietatea;
depresia;
efortul intelectual prelungit;
fumatul etc.

Care sunt cauzele migrenei?

Caracterul pulsatil al cefaleei migrenoase sugereaza implicarea unui mecanism vascular care implica o faza de vasoconstrictie cerebrala urmata de o faza de vasodilatatie dureroasa.

Desi nu exista inca o teorie unica care sa compatibilizeze toate ipotezele, in urma recentelor cercetari stiintifice in domeniu se considera ca migrena este determinata de un mecanism neurovascular complex in care un rol major il detin peptidele neuroactive.

Exista mai multe forme de migrena?

Societatea Internationala pentru Studiul Cefaleei clasifica migrena in urmatoarele forme:

Migrena fara aura
Migrena cu aura

– Migrena cu aura tipica

– Migrena cu aura prelungita

– Migrena hemiplegica familiala

– Migrena bazilara

– Migrena cu aura migrenoasa fara cefalalgie

– Migrena cu aura brusca

Migrena oftalmoplegica
Migrena retiniana
Complicatii ale migrenei
Boala migrenoasa
Sindroame cefalalgice periodice ale copilariei

Care sunt cele mai des intalnite forme de migrena?

Migrena fara aura

Denumita si migrena comuna, aceasta forma reprezinta aproximativ 80% din migrene. Se caracterizeaza prin episoade de cefalee (fara cauza organica demonstrabila) cu instalare brusca si topografie frecvent unilaterala, fronto-parietala, profunda, avand caracter continuu cu exacerbari paroxistice pulsatile. Poate fi precedata de irascibilitate sau euforie, astenie, anorexie, tulburari de tranzit, congestie conjunctivala sau nazala si este insotita de fotofobie, greturi, varsaturi. Are o durata cuprinsa intre 4 si 72 de ore, se termina dupa 12 – 36 de ore, frecvent dupa un somn profund. Declansanta de stres, emotii, menstruatie, alcool, ciocolata, caldura, zgomot, privare de somn, efort fizic, prezinta evolutie recurenta si relativ stereotipa: debut la pubertate, agravare in timpul vietii active si atenuare progresiva in jurul menopauzei.

Migrena cu aura

Denumita si migrena clasica (oftalmica, hemiplegica, acompaniata) se intalneste cu o frecventa mai mica decat forma precedenta aproximativ (28% din migrenosi). Este reprezentata de crize cefalalgice si care asociaza o simptomatologie neurologica focala premergatoare, instalata progresiv „in pata de ulei” intr-un interval mai mare de 4 minute. Criza are o durata maxima de o ora si este total reversibila.

Subtipurile acestei forme sunt:

Migrena cu aura tipica (oftalmica, hemiparetica, hemiparestezica, afazica, acompaniata). Aura poate imbraca aspecte de scotoame scintilante („scantei”), tulburari de hemicamp vizual homolaterale, deficit motor al membrelor, unilateral, tulburari de limbaj de tip afazic sau disfazic.
Migrena cu aura prelungita (hemiplegica, complicata) Este definita de persistenta simptomatologiei neurologice a aurei mai mult de 60 de minute, dar nu mai mult de 7 zile. Hemiplegia reprezinta tipul de aura cel mai frecvent intalnit in aceasta forma.
Migrena hemiplegica familiala. Forma clinica rar intalnita, se caracterizeaza prin prezenta unei aure de tip hemiparetic ce este semnalata si la unele rude de gradul I ale pacientului.
Migrena bazilara. Este o forma de migrena cu aura, determinata de suferinta trunchiului cerebral si a lobului occipital, intalnita frecvent la adultul tanar, fiind o cefaleea cu localizare frecvent posterioara, intensa, greu de suportat, simptomatologia neurologica imbracand aspecte variate: scotoame scintilante („scantei”), scaderea acuitatii vizuale bilateral cu sau fara halucinatii vizuale elementare, hipoacuzie, acufene, vertije, pareze, parestezii bilaterale, tulburari de comportament , tulburari ale ritmului somn – veghe, scurte pierderi de constienta.

Migrena oftalmoplegica

Migrena fara aura care dupa o perioada de evolutie se complica prin aparitia oftalmoplegiei. Debutul afectiunii se situeaza frecvent in copilarie. Frecventa crizelor este relativ rara. Se manifesta prin cefalee brusc instalata, cu localizare retroorbitara stereotipa, violenta, disparand la 30 – 120 de minute de la debut, urmata de aparitia paraliziilor de nervi oculomotori.

Migrena la copil

Notiune mai putin cunoscuta sau ignorata, migrena copilului se constituie intr-unul din principalele motive ale consultatiilor medicale pediatrice. Factorii declansatori sunt similari cu ai adultului, adaugandu-se stresul scolar, deloc de neglijat in unele situatii.

Copilul prezinta antecedente familiale de migrena, are prodroame vizuale,
cefalee pulsatila (50%), unilaterala (33%) cu o durata de 10 minute pana la 2 zile, dureri abdominale, greturi, fenomene care uzual sunt sedate prin somn (caracteristic).

Migrena catameniala

Cefalee migrenosa ce survine recurent in raport cu ciclul menstrual. Cefaleea reprezinta un simptom comun al perioadei premenstruale si doar in 8-9 % aceasta imbraca aspectul clinic al migrenei. Aceste migrene sunt asociate altor acuze caracteristice sindromului premenstrual (lombalgii, dureri pelvine, astenie, irascibilitate, mastodinii). Aceste constatari epidemiologice sugereaza faptul ca migrena la femeie este mai frecvent intalnita in perioada activitatii ovariene.

Cum putem trata migrena ?

Ca masuri generale in timpul crizelor se poate apela la comprese reci sau calde ale tamplei, frectia tamplei, repaus, in pozitie orizontala, intr-o camera linistita, aerate si intunecoasa.

Tratamentul profilactic (non-medicamentos) include atat relaxarea, retroactiunea biologica, acupunctura, psihoterapie cat si evitarea anumitor produse ce contin tiramina (vin rosu, cascaval, branza maturata, nuci, portocale, ciocolata etc.), care are efect vasoconstrictor si poate provoca accese migrenoase, a consumului excesiv de aspartam, a fumatului, a glutamatului monosodic (folosit in mancarea chinezeasca), a anumitelor medicamente, a carnii cu nitrati – mezelurile, in special.

Regimul de viata: in perioada dintre accese trebuie sa se evite activitatile care amplifica cefaleea si factorii provocatori (stresul, oboseala, insuficienta somnului, anumite produse alimentare).

Ca tratament medicamentos util in preventia migrenei, exista variate clase de medicamente ce s-au dovedit utile. Acestea sunt: beta-blocante (propranolol, nadolol, atenolol), antidepresive triciclice (amitriptilina, imipramina), inhibitori ai recaptarii serotoninei (fluoxetina), antiinflamatorii nesteroidiene (aspirina, ibuprofenul), anticonvulsivante (valproat, fenitoin) si blocante de calciu (verapamil). Pentru ameliorarea simptomelor din episodul acut (din timpul crizei) exista, din pacate, doar cateva medicamente disponibile (anumiti derivati de ergot si triptani). Acestea sunt extrem de eficiente si trebuie administrate la cei cu migrena clasica (cu aura) in faza premonitorie, iar la cei cu migrena comuna (fara aura) imediat ce incepe cefaleea. Preparatele sunt disponibile in forme injectabile (intravenos sau subcutanat), sub forma de tablete si supozitoare.

Trebuie insa tinut intotdeauna cont de faptul ca aceste medicamente au importante reactii adverse si contraindicatii de administrare, de aceea, e important ca strategia terapeutica sa fie stabilita numai de catre medicul neurolog, in functie de particularitatile fiecarui caz in parte.