Ce este menoragia?
Menoragia este termenul medical care descrie menstrele abundente sau sangerarile survenite intre menstre. Circa 40 ml de sange menstrual se elimina pe durata medie a menstrei. In mod normal, sangerarea inceteaza odata ce mucoasa uterului (endometru) este complet inlocuita. La unele femei, menstra este abundenta (peste 80 ml) sau sangerarile pot aparea neregulat pe durata ciclului menstrual.
In majoritatea cazurilor, menoragia are cauze necunoscute, insa, aparitia acestei afectiuni poate constitui semnalul de alarma ca sistemul reproducator nu functioneaza normal. Cele mai predispuse la menoragie sunt adolescentele, femeile supraponderale si cele aflate la menopauza.
Care sunt complicatiile menoragiei?
Menoragia netratata poate conduce la alte probleme de sanatate:
Anemia feripriva este cauzata de pierderile abundente de sange prin care se diminueaza numarul globulele rosii si depozitele de fier circulant. Hemoglobina continuta in globulele rosii are in structura sa ioni de fier. In lipsa acestora, hemoglobina nu mai poate capta oxigenul din plamani si nu-l poate transporta la nivelul celulelor din organism. Prin scaderea numarului de globule rosii si a fierului „respiratia celulara” se dezechilibreaza iar persoana va suferi de tulburari ale metabolismului, se va simti epuizata si va avea stari de lesin.
Sindromul Socului Toxic (SST) este o infectie bacteriana, foarte rar intalnita, dar care poate sa apara in cazul in care un tampon ramane neschimbat mai mult de opt ore. Menoragia obliga la utilizarea mai frecventa a tampoanelor, caz in care, riscul contactarii acestei infectii este crescut. SST are ca simptome vomismentele, deranjamentele stomacale si inflamarea gatului.
Infertilitatea.
Care sunt simptomele menoragiei?
Urmatoarele simptome indica pacientelor ca sufera de menoragie:
sangerari menstruale masive care necesita schimbarea absorbantului la interval de o ora ori schimbarea absorbantului in timpul noptii;
durata ciclului menstrual depaseste 7 zile;
stari de oboseala si tulburari de respiratie (semnele anemiei);
crampe si dureri abdominale puternice in timpul perioadei menstruale;
sangerari neregulate intre menstre
Care sunt cauzele menoragiei?
La majoritatea femeilor care sufera de menoragie, cauzele raman necunoscute. Cu toatea acestea, pana in acest moment, au fost identificate o serie de potentiale cauze ale menoragiei:
avortul – atat avortul spontan, cat si cel indus
sarcini extrauterine – ovulul fecundat nu se localizeza in uter ci in tuburile falopiene
tulburarile hormonale – hipotiroidia (scaderea nivelului de tiroxina sub cel normal) poate provoca perturbarea ciclului menstrual. Este necesara tratarea cauzei care sta la baza dezechilibrului hormonal.
endometrioza – mucoasa uterului (celulele endometriale) migreaza catre alte zone ale corpului, cum ar fi, spre exemplu, peretele muscular al uterului
infectiile – cum ar fi cele cu Chlamydia sau boala inflamatorie pelvina (BIP)
medicatia – tratamentul cu anumite medicamente cu efect anticoagulant sau antiinflamator
metodele contraceptive de bariera – un dispozitiv cu rol contraceptiv (diafragma) care acopera colul uterin, actionand ca un corp strain ce poate provoca menstre abundente
contraceptivele hormonale – cum este pilula combinata (care poate cauza sangerari neregulate la inceputul tratamentului) sau contraceptivele injectabile (care pot induce dereglari ale ciclului menstrual)
tumorile fibroide uterine – formatiuni benigne (non-canceroase) in cavitatea uterina ce apar de obicei la femei aflate la varsta fertila
cancerele uterine, ovariene sau cervicale
afectiunile ovariene sau lipsa ovulatiei
afectiunile hematologice – cum sunt leucemia si boala Von Willebrand
Desi, in majoritatea cazurilor, cauzele menoragiei sunt necunoscute, cercetarile recente au aratat ca anumite substante chimice existente in uter contribuie la intreg procesul menstrual. Endotelina este o substanta care ajuta la oprirea sangerarii, iar femeile care sufera de menoragie prezinta un nivel scazut de endotelina. Aceasta sugereaza ca menstrele abundente pot fi ameliorate cu medicamente care actioneaza asupra nivelului de endotelina.
Care sunt metodele de diagnostic?
Testele necesare in diagnosticarea menoragiei sunt:
examenul medical general
istoricul medical
istoricul menstrual
testul Babes-Papanicolau (prelevarea de tesut tisular de la nivelul colului uterin pentru depistarea anomaliilor la nivelul celulelor mucoasei cervicale)
analizele de sange (pentru determinarea gradului anemiei si hormonilor din sange)
ecografia vaginala cu ultrasunete
biopsia endometriala (analiza biopsica a unui fragment prelevat din mucoasa uterina)
Cum se poate trata menoragia?
Tratamentul menoragiei depinde de cauza afectiunii si nu trebuie administrat decat potrivit indicatiilor medicului specialist. Medicul specialist este singurul care poate stabili planul de tratament adecvat fiecarei paciente in parte.
Ca si optiuni de tratament, medicul specialist poate propune dintre:
Tratamentul medicamentos – cu inhibitori de prostaglandina, terapie de inlocuire hormonala sau antibiotice
Dilatatia si chiuretajul – procedura ginecologica in care cervixul este dilatat, iar endometrul este desprins prin raclare, cu un instrument chirurgical metalic numit chiureta.
Schimbarea metodei de contraceptiei – se poate lua in calcul schimbarea metodei de contraceptie folosita de pacienta.
Interventia chirurgicala – daca menoragia este provocata de tumori fibroide uterine, polipi sau o sarcina extrauterina.
Tratamentul afectiunii subiacente – daca menoragia este data de o afectiune endocrina (hipotiroidism) sau hematologica.
Histerectomia – indepartarea uterului este o masura de tratament drastica care conduce la sterilitate, fiind luata in considerare doar in cazuri extreme cand menoragia este insotita sau provocata de o afectiune mult mai grava, precum cancerul.
Care sunt masurile de autoingrijire in caz de menoragie?
Ca masuri de autoingrijire, in caz de menoragie, este indicat sa:
va odihniti suficient si sa evitati sa va angajati in activitati care va solicita excesiv, fizic si psihic.
evitati aspirina, dat fiind ca acest anticoagulant poate contribui la intensificarea sangerarii.
sa consumati multe lichide pentru a evita deshidratarea si scaderea tensiunii arteriale.
sa luati suplimente de vitamine si minerale care contin fier, vitamina C, acid folic si vitamina B12.