Starea de tensiune se resimte ca una pe doua paliere – psihic si fizic. Tensiunea fizica este in special resimtita ca stare de angoasa, de panica sau sub forma unor stari de boala, de stari de apatie, etc. Latura psihica este o preocupare in legatura cu ceva care nu poate sa fie definit si care devine un alt tip de gandire ingrijorata, putem spune ca vorbim in special de o ingrijorare fata de o decizie care poate sa fie foarte diversa, cel mai adesea este vorba despre decizii amoroase sau de preocupari financiare.
Cand nu este o stare de boala apare aceasta stare de preocupare fata de relatii sau de partea financiara. In general, aceste decizii sunt usor de luat daca nu am vorbi de starea de tensiune apropiata de angoasa si panica.
Rolul psihoterapiei individuale este de a evidentia starea de tensiune ca angoasa in care preocuparea pentru relatii sau finante joaca rolul unui simptom. Daca cuiva i s-ar explica ca problema lui financiara tine in special de starea afectiva si nu de starea lui psihologica aceasta ar fi foarte mirat si ar considera ca celalalt are oarece probleme si nu il intelege. De fapt si cel care se loveste de aceste probleme trezeste in anturaj senzatia ca poate sa fie rezolvata, iar senzatia generala de neputinta pe care pacientul o resimte este una aparenta. Deseori anturajul are tendinta de a-l sfatui cum sa procedeze. Aceste sfaturi trezesc in pacient o neincredere. Si el poate sa aplice, sa gandeasca si sa elaboreze oricare dintre sfaturile financiare primite la fel de bine ca si cel care il sfatuieste.
Problema ramane una psihologica. Daca ar reusi sa faca asta si sa rezolve problemele financiare atunci ar aparea un pericol – infruntarea angoasei asa cum este ea, ea este construita cu mult inainte de starea actuala. Pe masura ce reuseste sa isi elaboreze angoasa. Ce inseamna sa elaborezi o angoasa?
Fara a avea pretentia de a reusi sa explic ce inseamna aceasta elaborare, pot sa rezum spunand ca aici intra mai multe parti: denumirea pericolului care face sa se simta amenintarea, pericolul este unul intern si nu vine din afara, denumirea emotiilor care fac parte din functionarea psihologica a persoanei, evidentierea obiectului iubirii, a dorintelor care genereaza functionarea psihologica. Aceste puncte au un rol descriptiv. Simpla aducere in cuvinte a acestor puncte nu echivaleaza cu un proces de elaborare care sa aiba un scop de vindecare.
O alta parte pe care elaborarea o evidentieaza este asocierea acestora cu alte experiente, trairi, asteptari. Multe din ele sunt din trecut sau sunt uitate. Pe masura functionarii relatiei psihoterapeutice pe probleme de angoasa apar experiente uitate, apare o intoarcere a amintirilor care au fost active mult timp si care aparent au disparut din planul memoriei persoanei. Ele sunt cu un rol integrativ pentru ca din motive logice au fost uitate, refulate, omise.
In paralel are loc un alt proces – cel de elaborare prin vise, prin manifestari uneori mai neplacute, alteori de organizare a angoasei prin triada mentionata mai sus – pericol, emotie, dorinta. Toate acestea functioneaza in paralel. Ceea ce parea unitar – starea de angoasa, era ceva simplu, usor de integrat devine o lume cu multe trairi diverse, cu multe experiente, cu multe persoane. Iar pentru aceasta este nevoie de timp, de un proces care sa se desfasoare cu un psihoterapeut intr-un cadru dat.
Numai atunci putem sa vorbim de o vindecare a starii de angoasa pentru ca ea devine din ceva unic care e suferinta ceva care e divers si justifica modul de a trai in limitele realitatii sociale caruia ii apartine subiectul (varstei, sexului si identitatii sale).
Articol realizat de: psiholog-psihoterapeut Claudiu Ganciu.
Adresati autorului comentariile dumneavoastra, dand click aici.