Please select a featured image for your post
Infectia presupune patrunderea in corp a unor organisme patogene care pot actiona prin multiplicarea lor sau uneori prin secretarea de toxine. In functie de mediul de origine al organismelor patogene, infectiile pot fi de natura exogena – adica germenii provin din mediul inconjurator; sau endogena – cand germenii provin de la bolnav.
Principala cauza a infectiilor este slabirea sistemului imunitar: intrand in contact cu organismele patogene, mijloacele de aparare ale corpului nu sunt suficient de puternice pentru a preintampina infectarea, declasandu-se astfel o boala infectioasa. Severitatea bolii infectioase este data de raportul dintre puterea organismului patogen si capacitatea organismului dumneavoastra de a-l contracara.
De asemenea, infectiile pot fi: generalizate sau localizate (adica afecteaza doar un anumit organ sau o zona restransa a corpului). Infectiile generalizate se manifesta prin febra, frisoane si o stare generala de rau. Infectiile localizate au ca simptome inflamarea zonei afectate, insotita de roseata, edem, abcese purulente si uneori cresterea temperaturii locale.
Tratamentul infectiei vizeaza atat inlaturarea cauzei, cat si ameliorarea simptomelor, incluzand de cele mai multe ori antibiotice, antivirale si analgezice.
In anotimpul rece, tot mai multe persoane se confrunta cu infectii ale tractului respirator, cei mai afectati fiind copii, varstnicii si imuno-compromisii.
Iata cateva dintre semnele si simptomele celor mai frecvente infectii respiratorii:
Astm bronsic – se manifesta ca o reactie anormala a cailor aeriene la anumiti factori cu potential alergen, crizele astmatice putand fi declansate, printre altele, de infectiile respiratorii. Simptomele difera de la adulti la copii, iar gravitatea este variabila. Accesele de tuse uscata sunt urmate de respiratie suieratoare si dificila, transpiratie abundenta si tahicardie. Bolnavul tuseste putin, cu o expectoratie vascoasa. Criza astmatica la adult dureaza aproximativ 10 minute, putand avea, in unele cazuri, cateva semne premergatoare: dureri de cap, dificultati digestive, stranut excesiv, mancarimi ale pielii. La copii, astmul bronsic se manifesta de cele mai multe ori dupa varsta de 2-3 ani si, de obicei, pe fondul unei predispozitii alergice.
Bronsita acuta – este consecinta unei infectii virale a bronhiilor sau a bronhiolelor. Bronsita se manifesta prin accese de tuse, expectoratii, raguseala si febra mica (care nu depaseste 39* C). Lasata netratata, bronsita se poate agrava intr-o suprainfectie bacteriana caracterizata prin tuse cu expectoratie purulenta (cu un aspect vascos, galbui sau verde).
Bronsita cronica – se manifesta atunci cand tusea insotita de expectoratie dureaza mai mult de 3 luni consecutiv, in decursul a cel putin doi ani. Cativa factori agraveaza starea pacientului, dintre acestia fumatul fiind cel mai frecvent. Infectiile repetate si tratate necorespunzator sau poluenti din mediul inconjurator joaca, de asemenea, un rol major. Bronsita cronica poate evolua catre insuficienta respiratorie si emfizem pulmonar.
Faringita – este caracterizata prin dificultati sau dureri puternice la inghitire, precum si alte simptome care pot varia ca grad de intensitate: febra, stare generala de oboseala, iritabilitate. In forma sa cronica, faringita poate fi cauzata de consumul excesiv de tutun sau alcool, rinita sau sinuzita cronica, diabet, boala de reflux gastro-esofagian, poluenti atmosferici; manifestandu-se printr-o jena sau dureri intermitente la inghitire si tendinta permanenta a bolnavului de a-si drege vocea.
Laringita – presupune inflamarea si ingustarea cailor aeriene. Desi la adulti boala nu este periculoasa, la copii mai mici de cinci ani aceasta poate antrena o jena respiratorie puternica si chiar asfixie. Laringita poate fi subglotica, afectand regiunea corzilor vocale, si epiglotica, ca o inflamatie situata deasupra glotei. Laringita subglotica este de origine virala si are ca simptome respiratia zgomotoasa si inspiratia dureroasa. Tusea este aspra, iar vocea ragusita. Epiglotita este provocata de o bacterie: copilul nu isi poate inghiti saliva, are febra ridicata. Pentru a evita asfixia, copilul trebuie mentinut in sezut, cu bustul aplecat in fata, si transportat de urgenta la spital.
Pneumonia acuta – este infectia plamanului cu o baterie sau virus. Simptomele se manifesta brusc si includ febra ridicata (39 – 40 *C), frisoane intense si uneori durere toracica amplificata la inspiratie. Tratamentul presupune de cele mai multe ori administrarea de penicilina sau derivati ai acesteia. Daca aveti alergie la penicilina, trebuie sa-i comunicati medicului acest aspect pentru a va prescrie un tratament corespunzator.
Rinita – este o boala in general virala, dar care poate degenera adesea intr-o suprainfectie bacteriana. Scurgerile nazale limpezi si apoase (daca infectia este bacteriana, mucozitatile devin vascoase si galbui) sunt urmate de infundarea nasului si senzatia de usturime in nari. Tratamentul urmareste ameliorarea simptomelor, boala vindecandu-se de la sine in cateva zile.
Sinuzita acuta – este o inflamatie a sinusurilor fetei declansata de propagarea unei infectii la nivelul narilor sau radacinii unui dinte de pe maxilarului superior (in cazul inflamarii unui sinus maxilar). Sinuzita se manifesta de obicei unilateral prin scurgeri nazale purulente, insotita de o stare generala de oboseala si cresterea temperaturii la nivelul fetei. Sinuzita maxilara provoaca dureri sub ochi, sinuzita frontala deasupra ochilor, iar cea sfenoidala, in spatele ochilor. Sinuzitele se pot complica printr-o acumulare de puroi, prin extinderea infectiei la ochi sau meningita, afectiune ce necesita spitalizarea imediata.
Tuberculoza pulmonara – este o boala foarte contagioasa provocata de bacteria Mycobacterium tuberculosis sau bacilul Koch. Tuberculoza pulmonara obisnuita se manifesta printr-o alterare a starii generale de sanatate (oboseala, scadere in greutate, stari febrile), transpiratie abundenta pe durata noptii, tuse cu expectoratie (uneori sangvinolenta), respiratie dificila la efort. Trecerea in sange a bacilului poate provoca forme poliviscerale ale bolii, precum pleurezia, pericardita tuberculoasa sau tuberculoza miliara.
Tuse convulsiva – este o boala infectioasa produsa de bacilul Bordet – Gengou. Boala atinge indeosebi copiii de pana la 5 ani, insa sunt disponibile vaccinuri pentru preintampinarea acesteia. Boala debuteaza cu simptome caracteristice gripei, insa tusea se agraveaza, manifestandu-se in accese care dureaza chiar si un minut, urmate de dificultati de respiratie. Accesele de tuse pot fi urmate si de episoade vomitive.