Guta

Ce este guta?

Guta este o boala metabolica, caracterizata biochimic prin hiperuricemie. Hiperuricemia este o tulburare complexa a metabolismului proteic, asociata cu alterarea metabolismului lipidic si glucidic care conduce la cresterea cantitatii de acid uric si de urati in sange.

Clinic, guta se manifesta atat prin leziuni articulare acute sau cronice, cat si prin leziuni viscerale (in special renale). Leziunea caracteristica consta in formarea unor noduli de marime variata, localizati la nivelul articulatiilor sau periarticular (la degete), ori la pavilionul urechii, numiti tofi gutosi. Toful gutos contine acid uric, calciu si colesterol.

Care sunt cauzele aparitiei gutei?

Cauza principala a aparitiei gutei este cresterea concentratiei de acid uric in sange (hiperuricemie). Aceasta apare fie din cauza unei productii crescute de acid uric in organism, fie a unei eliminari scazute prin rinichi. Acidul uric este un produs rezultat din metabolismul proteinelor, excesul putandu-se explica printr-un aport exagerat de carne si viscere (bogate in nucleoproteine). La producerea acestei stari poate contribui dereglarea unor verigi metabolice, care explica de ce in conditii alimentare similare numai unii dintre bolnavi pot prezenta acid uric, in exces, in sange.

Care sunt factorii favorizanti si factorii declansatori aparitiei gutei?

Factorii declansatori sunt:

cresterea brusca a uricemiei (peste 6,4 mg%)
eliberarea in articulatii, de cristale din tofusuri cartilaginosi sau sinoviale, care determina o reactie inflamatorie acuta

Factorii favorizanti sunt:

ereditatea
supraalimentatia
sedentarismul
efortul fizic intens
expunerea la frig sau umiditate
traumatisme repetate
reactii alergice
surmenaj etc.

Care sunt simptomele gutei?

Declansarea gutei este insotita de inflamatia, edemul si durerea articulara, ce apare in special la mobilizare si, uneori, de iritabilitate, astenie, insomnie, cefalee, constipatie, anxietate, dureri gastrice, anorexie, colici ureterale, disurie, poliurie, frisoane, febra. Hiperuricemia poate lipsi in timpul accesului.

Exista doua tipuri de guta: guta articulara si guta abarticulara.

Guta articulara este forma clasica, fiind cel mai frecvent intalnita. Cuprinde patru etape in evolutia sa: preguta, adica predispozitia la guta, clinic asimptomatica, egala cu hiperuricemia familiala; accesul acut de guta, care se instaleaza de obicei la 50 de ani, la barbati si 60 de ani, la femei; localizarea accesului acut este, in 70% dintre cazuri, monoarticulara. Cu timpul accesele se inmultesc si prind si alte articulatii.

Clinic, accesul acut incepe brusc, de obicei in plina noapte. Durerea este violenta, insuportabila, localizata articular, in 80% dintre cazuri la articulatia metatarsofalangiana a degetului mare, halucele. Local se constata tumefactie rapida, turgescenta venelor, tegumente calde si foarte dureroase la cea mai mica miscare sau atingere, coloratie rosie-violacee; stadiul cronic al bolii se caracterizeaza prin accese frecvente la intervale tot mai scurte, prin prezenta tofusurilor gutoase la nivelul articulatiilor si prin aparitia artropatiilor uratice. Artropatiile apar la picior, glezna, genunchi, mana, cot, pumn. Depunerea de urati provoaca leziuni degenerative, cu aparitia de artroze secundare, cu deformari si anchiloze fibroase, cu tumefieri si dureri permanente sau exacerbate de miscari. Bolnavul poate deveni un adevarat invalid.

Guta abarticulara apare sub forma afectarii tendinoase si a aponevrozelor palmare si plantare, uneori ca localizari musculare (mialgii difuze care cedeaza la tratamentul cu uricozurice). Alteori, sub forma de localizari hipodermice, flebite, nevralgii, arteriopatii etc. Teoretic orice tesut poate fi impregnat cu acid uric.

Care sunt complicatiile gutei?

Litiaza urica, apare in 25% dintre cazuri. Poate sa apara si in formele abarticulare si uneori chiar in cazurile cu valori normale ale uricemiei. Factor esential este pH-ul urinar acid, care cedeaza greu la alcalinizarea urinei. Riscul major este infectia urinara mult mai frecventa decat la alte forme de calculoza renala.

Nefropatia interstitiala gutoasa apare la circa 20% dintre bolnavi. Poate aparea si in cazuri de simple hiperuricemii si poate surveni chiar in afara litiazei urice. Afectarea renala se manifesta prin proteinurie, leucociturie si uneori hematurie microscopica. Se asociaza adesea cu hipertensiunea arteriala. Uneori evolueaza catre insuficienta renala.

Cum tratam guta?

Pentru a putea beneficia de un tratament eficient care sa le ofere sansa sa duca un mod obisnuit de viata, fara cronicizare ulterioara, este recomandat ca persoanele bolnave de guta sa se adreseze medicului de familie si medicului specialist reumatolog inca de la aparitia primelor simptome. Exista medicamente care amelioreaza durerea si combat inflamatia si medicamente care favorizeaza eliminarea urinara a acidului uric si care impiedica sinteza acestuia. Tratamentul se administreaza sub prescriptie medicala si pe o durata indelungata de timp.