Am putea sa spunem, pe buna dreptate, ca lumea cuplului este una in care suferinta este integrata, iar idealul este afirmat. Cand vorbim despre suferinte, vorbim in fapt despre o poveste veche ce incepe undeva in trecut. Dar si acest trecut are un trecut. Si in acest trecut al trecutului intalnim tot felul de situatii traumatice. Istoria continua sa fie prezenta. Si este mereu prezenta in tot felul de situatii.
Sa observam situatiile familiilor care au emigrat la un moment dat. Si ele sunt in atentia psihoterapiei, desi poate avem senzatia ca aici lucrurile sunt mai dificile, din cauza aspectelor geografice. Totusi, la ora actuala, forma de lucru pe skype sau messenger ramane adecvata acestei situatii. In fapt, in aceasta poveste a emigrarii gasim un atac masiv indreptat impotriva legaturilor care s-au aratat inadecvate la un moment dat.
Si mai exista un specific pe care l-am observat si care va face obiectul unei lucrari mai largi – faptul ca in istoria oricarei emigrari vom gasi o emigrare la o persoana semnificativa fantasmatic. Totusi aici avem mai multe tipuri de emigrari.
emigrarea dorita, in care pacientul este in cautarea unui ideal. Acesta nu poate sa fie afirmat in familie, intrucat este limitat la imposibilitatea de transgresare a unor limite inexistente. Ea plecand in cautarea propriei feminitati, el plecand in cautarea autonomiei pe care nu o poate gasi, dar pe care o va re-gasi in casa noua din alta limba si cu o persoana apropiata psihologic, dar departata cultural.
emigrarea violent,a a celor care sunt determinati sa plece fie prin seductie, fie prin mecanisme economice sau prin sarcini de serviciu si care se inscriu in aceeasi categorie a violentei plecarii. In aceste cazuri veti regasi, la o analiza, lupta impotriva dependentei, o tentativa esuata de taiere a cordonului care il leaga de propria familie, o fantasma a violentei despartirii care nu se poate manifesta altfel. Este o forma de atac – fuga in care pacientul, inconstient agresor, se ofera ca victima a situatiei economice, a travaliului serviciului in alta parte a lumii, a fugii spre zone imposibile.
emigrarea colectiva, in care cineva plecat urmareste reintegrarea mediului. Este mecanismul prin care sunt posibile crearea de colectivitati de aceeasi limba, intr-un spatiu al altei tari. Este specificul populatiei migratoare de a-si pastra individualitatea prin lipirea legaturilor grupale. Forma cea mai raspandita este cea prin care o persoana – portavoce reuseste sa explice celor apropiati „cat de bine este in noua casa” si acolo sa poata sa se manifeste ca atare. Este o concordanta fantasmata care creeaza un efect de contagiune si care poate sa constituie o baza pentru un grup specific.
Aceste trei tipuri mari de emigrare reconstituie bazele unei violente care s-a purtat in trecut. Faptul ca in alta tara exista avantaje economice, uneori politice sau sociale, nu ramane in aceasta sfera. Terapia cu o persoana care a emigrat sau care are rude semnificative emigrate este o terapie a violentei legaturilor. Si cel mai bun exemplu este relatia de rudenie intre diferitele persoane. Limbajul este diferit si exista un paradox – timpul petrecut cu o persoana departe este mai mare decat timpul efectiv petrecut cu o ruda care locuieste alaturi. Cu toate acestea, senzatia este ca unul este departe si inabordabil, iar cel de alaturi este foarte aproape.
Tendinta spre a vorbi cu celalalt este baza unei structuri a legaturilor. Aceasta fantasma a plecarii este o fantasma a violentei. Aparent motivul este economic in momentul actual, anterior, in perioada comunista era unul socio-politic. Asta inseamna ca ceea ce s-a modificat este grupul tinta al emigrarilor. In fapt, fantasma violentei ramane aceiasi. In trecut, statul era cel care oferea acest suport de „inamic public”, de tatic dictator. Faptul ca istoria s-a modificat nu a modificat fantasma. Iar aceasta fantasma a violentei se materializeaza cel mai adesea in starile de depresie si de auto-atac in care relatiile de cuplu nu functioneaza.
Articol realizat de: psiholog-psihoterapeut Claudiu Ganciu.
Adresati autorului comentariile dumneavoastra, dand click aici.