Cand un cuplu intra in cabinet solicitand o psihoterapie analitica de cuplu vorbim despre intrarea lor cu o stare de tensiune majora. Ei accepta ca au o problema pe care nu o mai pot depasi singuri. Unii pleaca de la mitul ca terapeutul ar fi un arbitru care stie adevarul despre cupluri si care devine un girant al realitatii lor.
Acest fapt este generat de modul obisnuit in care fiecare se raporteaza la propriile convingeri si la propriile idei pe care le are despre lume, viata, oameni, cupluri, familii. Atunci cand intri in conflict te astepti ca un punct de reper care sa fie in afara conflictului sa devina rezolvarea salvatoare.
Este analistul un tert? Este echipa de psihoterapeuti un tert al cuplului? Atunci cand cuplul asociaza spunand ce ii vine liber in minte, ceea ce simte, ceea ce isi aminteste, cand reactioneaza la ce spune partenerul o face pentru ca exista acest reper exterior cuplului. Este necesar ca reperul sa fie investit, sa fie considerat capabil sa joace acest rol. Atunci invitatia de a lucra impreuna pe care un analist o formuleaza, de a fi un grup terapeutic care se intalneste pentru a vedea legatura de cuplu pare sa fie un pic surprinzator pentru orice cuplu care ajunge la analist. Analistul accepta problema lor, ii accepta pe ei, legatura lor, dar el nu va deveni posesorul adevarului cuplului si va pune la dispozitia cuplului ceea ce este el si ceea ce poate sa faca el. Daca cuplul reuseste sa primeasca pe analist in „casa” lor, atunci ei vor putea sa lucreze cu bine impreuna, iar rezultatele se vor vedea in timp.
Aceasta nu anuleaza investita de reper exterior a analistului. In fapt, analistul intra in sfera fantasmarii cuplului. El devine o parte din cuplu asa cum erau si alte persoane. Se intampla deseori ca un cuplu aflat in suferinta sa aiba tendinta de a se axa exclusiv pe un continut unic, un comportament unic. Adica, uneori cuplul are tendinta de a repeta la infinit acelasi lucru – de exemplu – faptul ca el a inselat-o si ea ii tot reproseaza lucrul acesta in diferite moduri sau cupluri care au tendinta sa se certe – orice ar spune ajung intr-o situatie de conflict pe care incearca sa o exprime printr-o scena in cadrul sedintei.
Acest tip de momente exprima o suferinta si o criza profunda a cuplului. Este ca si cum ei si-ar inceta capacitatea de a fi in cuplu, de a se exprima spontan, de a-si satisface nevoile si dorintele devenind o trauma reciproca, o schema care se apropie de patologia cuplului. Vine o vreme cand ei vor reusi sa isi dea seama de ceea ce fac, de modul in care functioneaza. Analistul aude aceste lucruri, iar ele vor fi aduse de el in cadrul analizei lor atunci cand situatia o va permite. Aceasta parte constituie o alta importanta parte a desfasurarii travaliului analitic.
Cuplul are aceasta sansa, de a se vedea in modul lor de functionare. Ei doresc sa depaseasca o situatie dar aceasta cautare este in fapt dorinta de o legatura bazata pe un contract narcisic prin care sa puna impreuna idealurile, dorintele individuale si un pact denegativ in care ceea ce este angoasa, secretul, trauma generationala este plasat si continut in inconstientul legaturii. In acest context, modul lor de functionare este afectat in una din cele doua directii. Fie contractul narcisic nu mai functioneaza dintr-un motiv anume care poate sa fie o problema de ritm, de depresie, de incapacitate de construire a unei relatii sau continuturi periculoase pentru cuplu sunt in plina afirmare si determina o invadare a spatiului comun. Ei resimt ca un pericol de pierdere a legaturii cu celalalt aceasta situatie.
Cand aceste situatii se arata, simptomul, suferinta par sa se manifeste vizibil. Nimic din ce incearca cuplul nu pare sa aiba sorti de izbanda, iar cautarea lor este una eterna pana se decid sa ramana sa vada despre ce este vorba. Aparent, cand un cuplu vine intr-o terapie analtica avem senzatia ca el urmareste sa ia o decizie, sa ramana impreuna, sa rezolve anumite dificultati sau sa reuseasca sa comunice mai bine. In fapt, ei urmaresc sa gaseasca acel mod de a fi impreuna care sa fie suficient de continator.
Articol realizat de: psiholog-psihoterapeut Claudiu Ganciu.
Adresati autorului comentariile dumneavoastra, dand click aici.