Please select a featured image for your post
Daca la inceputul anilor ’80 si ’90 puteam vorbi despre „incurcatura” in care se aflau femeile din cultura vestica si „protectia” pe care o aveau femeile din cultura estica in fata pericolului presupus de tulburarile alimentare (din prisma rolurilor sociale clar definite si a acceptiunii generale ca a fi dolofan e echivalent cu a avea succes) in prezent se considera ca nimeni nu este imun la acestea. Cu toate acestea, pana si in prezent se considera ca bulimia si anorexia apartin unei ‘anumite’ culturi si unui „anumit” sex.
In 1982, Bruch arata ca mediul familial cu interactiunile sale deficitare, poate intr-adevar sa creeze un deficit de identitate. Astfel, simptomele de anorexie sunt folosite ca un sistem de aparare impotriva sentimentelor de neputiinta, si actul de a refuza mancarea devine un simbol al luptei pentru autonomie asupra propriului eu cat si asupra celorlalti. Esuarea in definitivarea propriei identitati descrisa de Burch in studiul sau, a fost mai tarziu scoasa din cadrul sau domestic pentru a explica lupta individului pentru autonomie impotriva presiunilor sociale, fiind deci aplicata intr-un context mult mai larg.
Miscarea feminista considera notiunea de identitate ca pion central al dezvoltarii anorexiei. Infometarea cu bunastiinta este vazuta ca un mijloc prin care femeii i se acorda puterea de a-si dezvolta controlul asupra propriei persoane, in conditiile in care nu dispune de un real control asupra altor aspecte ale vietii sale.
Fast food si anorexie / bulimie. Un aspect demn de luat in seama este dorinta societatilor vestice de a imbratisa diferite elemente culturale si etnice in interiorul unui tot unitar, de a permite culturii sa fie una si mai multe in acelasi timp, de exemplu prezenta celorlalte culturi in interiorul culturii vestice prin intermediul bucatariei. Ingredientele straine si semipreparatele au mare succes in supermarketuri precum si diverse restaurante cu specific strain in interiorul oraselor mari: restaurante chinezesti, italienesti, indiene etc.
In tarile din est, se introduc lanturile fast-fooduri de tip vestic care vand hamburger de vita si pui prajit. Impactul restaurantelor McDonalds asupra calitatii mancarii si a varietatii meniului a fost studiat in societatile vestice cu un grad mare de urbanizare si a fost oferit ca unul dintre posibilele motive ale discrepantei dintre Europa si Statele Unite in ceea ce priveste tulburarile de alimentatie.
Obezitatea si tulburarile de alimentatie. Diverse studii efectuate in societatile non-vestice au extins aceasta ipoteza si cauta sa gaseasca o legatura intre schimbarile in dieta traditionala si impactul inevitabil asupra greutatii populatiei datorita aportului tot mai mare de grasimi in dieta. Aceste schimbari in patternurile alimentare pot duce la cresterea ratei obezitatii si totodata pot fi rampa de lansare pentru o mai mare constientizare a problemei greutatii si implicit dezvoltarea anorexiei si bulimiei.
Un alt factor care contribuie la cresterea obezitatii in afara de schimbarile din compozitia alimentelor este schimbarea orelor de masa, astfel incat masa principala este servita seara si de obicei individual, nu impreuna cu familia. Orele suplimentare de la lucru si de la scoala si alocarea unui numar mai mare de ore altor activitati care necesita concentrare, sunt unele dintre consecintele urbanizarii si modernizarii excesive. Astfel apare nevoia unei mancari care poate fi servita mai rapid, semi-preparata sau semi-ambalata.
In cadrul unui summit guvernamental tinut la Londra in Aprilie 2000, s-a ajuns la concluzia ca greutatea medie a populatiei autohtone a crescut semnificativ in ultimele doua decenii, in mod special la femei. Ca raspuns la aceasta, faimosul lant de magazine Marks and Spencer au inceput sa foloseasca manechine de marimea 50 pentru a-si promova liniile vestimentare. Obezitatea este un fenomen recunoscut si in Statele Unite, unde statisticile arata ca aproape 30% din populatie este obeza.
Relatia dintre obezitate si patternurile anorexiei si bulimiei este una foarte stransa, fiind un fapt cunoscut ca oamenii au tendinta sa manance exagerat in situatiile emotionale tensionate, asa cum spune si Bruch „obezitatea are o importanta functie pozitiva si este un mecanism compensatoriu pentru o viata frustranta si stresanta”.
