Please select a featured image for your post
Descriere si manifestare: Borelioza Lyme este considerata cea mai raspandita infectie umana trasmisa prin intermediul artropodelor (animale nevertebrate cu membrele articulate, reprezentand 75% din regnul animal) atat in in Europa, cat si in America de Nord. Numele acestei boli a fost stabilit dupa identificarea unui grup de cazuri, la copii, in orasul american Lyme, Connecticut, SUA. Prevalenta bolii este mai ridicata in toate tarile cu clima temperata, anotimpurile „preferate” fiind primavara si vara. Boala/maladia Lyme – denumita initial si artrita de Lyme – sau Borreolioza simptomatica, este o afectiune cu forme de manifestare complexe, motiv pentru care intra in aria de preocupare a mai multor specializari medicale: boli infectioase, reumatologie, recuperare medicala, dar si neurologie – formele cu manifestari neurologice mai severe pot conduce, uneori, la confundarea bolii cu scleroza multipla, medicina interna – atunci cand predomina manifestarile viscerale, sau/si, eventual, dermatologie, oftalmologie, medicina de familie.
Borrelioza este produsa de spirocheta Borrelia Burgdorferi si transmisa de capuse din genul Ixodes – cu manifestari articulare, cutanate, neurlogice, cardiace, limfoganglionare, oftalmologice. Este de retinut ca nu toate capusele din specia Ixodes sunt infectate cu Borrelia, ceea ce explica de ce nu toate persoanele intepate de prezinta aceasta maladie.
Putem vorbi despre:
Lyme recent: daca de la momentul infectarii (de la intepatura de capusa) au trecut mai putin de 6 luni aveti o forma relativ recenta de Lyme (acuta).
Lyme cronic: daca de la momentul infectarii au trecut mai mult de 6 luni, aveti deja o forma cronica de Lyme.
Totodata, daca simptomele pe care le aveti zugravesc un tablou de Lyme, dar testele de laborator sunt negative (Western Blot si testul Elisa, care NU evidentiaza in mod direct bacteria in sange, ci masoara numai nivelul anticorpilor IgM si IgG anti-Borrelia), inseamna ca aveti o forma de Lyme seronegativ (dintr-un motiv oarecare sistemul imunitar nu produce suficienti / sau deloc anticorpi; bacteria este reperata in mod deficitar de sistemul imunitar). Numai DFM (Darkfield Microscopy – microscopie pe camp intunecat) poate indica cu precizie de 100% existenta bacteriei in sange sau LCR.
Semnele tipice ale intepaturii de capusa sunt roseata, umflarea pielii in zona afectata. In caz de infectare cu borrelioza, semnele tipice pot aparea imediat sau dupa cateva saptamanii, acestea incluzand simptome similare celor de gripa, febra, dureri de cap, dureri in gat, ganglioni inflamati, fatigabilitate, dureri musculare, transpiratii abundente.
Boala este perfect curabila daca diagnosticul este pus corect si intr-un stadiu precoce, insa se poate croniciza pana la sechele invalidante. Afectarile neurologice sunt, alaturi de cele de tip artritic si oftalmologic, cele mai invalidante date de boala Lyme, bolnavii putand deveni mari sechelari neuro-locomotorii, cu integrare socio-profesionala precara, ajuangand chiar dependenti de scaune rulante sau imobilizati la pat.
Diagnostic: Boala are o atingere multisistemica, iar manifestarile sunt variate si pot mima alte infectii. De aceea, pentru a pune un diagnostic corect, trebuie coroborate date clinice, epidemiologice si de laborator. Criteriile clinice reprezinta un factor decisiv, atat pentru punerea diagnosticului de borelioza Lyme, cat si pentru evaluarea diagnostica a testelor microbioloice, iar definirea unor criterii clinice, care sa permita un diagnostic stardardizat se impune din ce in ce mai mult.
In timp ce unii pacienti prezinta la debut eritem migrator, a carui depistare precoce este esentiala pentru prevenirea evolutiei spre stadii mai avansate de boala (prin tratament adecvat), nu trebuie scapate din vedere cazurile ce prezinta afectari neurologice sau articulare ca prime simptome ale bolii, la care eritemul migrator fie nu a existat, fie nu a fost recunoscut sau tratat corespunzator.
Depistarea precoce si initierea rapida a tratamentului specific, pot duce la oprirea evolutiei catre cronicizare. In special in cazul pacientilor cu o simptomatologie trenanta, trebuie stabilit un diagnostic cu certitudine, tinand cont de criteriile de diagnostic clinic si paraclinic, in conformitate cu stadiul bolii. Dat fiind polimorfismul manifestarilor clinice ale bolii Lyme, nu de putine ori, medicii din diferite specializari sunt invitati sa colaboreze prin consulturi interdisciplinare pentru stabilirea diagnosticului si tratamentului corect. Pentru evitarea aparitiei complicatiilor cu potential invalidant, acesta se impune cat mai precoce in evolutia bolii.
Tratament: Din punct de vedere al tratamentului farmacologic antiinfectios al bolii, se remarca faptul ca nu exista pana in prezent o standardizare a terapiei cu antibiotice in borrelioza, ci doar diverse scheme terapeutice, intre care medicul curant poate opta. Cu toate acestea, schemele terapeutice bazate pe antibiotice, care se folosesc in prezent, isi dovedesc eficienta in majoritatea cazurilor.
Preventie: Prevenirea bolii Lyme trebuie sa includa informarea pacientilor, care trebuie sa inteleaga modul de transmitere de la capuse, modalitatile de protejare, necesitatea evitarii pe cat posibil a zonelor in care se gasesc capusele din genul Ixodes, purtarea unor haine potrivite care sa acopere extremitatile atunci cand suntem in natura, utilizarea unor solutii care sa previna infectarea, examinarea zilnica a corpului (inclusiv a zonelor acoperite cu par) pentru detectarea unor eventuale capuse si indepartarea corecta a capuselor atunci cand este detectata prezenta lor pe corp.
Lyme nu se transmite de la o persoana la alta, ci numai prin intepatura capuselor si depinde de expunerea fiecaruia la aceste insecte; copiii si adultii care petrec mult timp in aer liber prezinta un risc crescut de a contracta Lyme. De asemenea, cainii si pisicile care stau in casa si prin preajma omului, se pot infecta cu bacteria bolii Lyme si pot transporta capuse infectate. Veterinarul recomanda metodele prin care se protejeaza animalul preferat de capuse si, implicit, persoanele dragi de boala Lyme.
Este de preferat sa se evite contactul direct cu solul si iarba fie cea din curte sau din padure. Se recomanda protejarea periodica a animalului de companie (caine sau pisica) prin aplicarea unor solutii speciale anti-paraziti externi, precum capusele sau puricii.
Din pacate, in Romania nu exista pe piata o solutie pulverizanta contra capuselor care poate fi aplicata si pe haine sau echipamente ca masura preventiva. Este indicata dezinfectarea curtilor si gradinilor cu insecticide speciale care pot fi gasite in farmaciile veterinare sau la firmele de dezinsectie.
Ce trebuie sa stim despre capuse:
Capusele adulte sunt vizibile pe piele; se stie cu siguranta ca transmiterea bacteriei Borrelia este asigurata de femele si de pui de capusa (nimfele). Riscul este cu atat mai mare cu cat in sezonul cald, temperaturile ridicate determina lumea sa umble cat mai sumar imbracata. Evitati vegetatia ierboasa unde riscul de a gasi colonii de capuse este mare. Atentie la copii – ei sunt cei mai expusi!
Nu strangeti capusa care v-a intepat intre degete – in acest fel tot continutul din intestinele sale (continand microbi) trece in sangele dumneavoastra.
Nu folositi eter sau alt produs anestezic care poate determina capusa „sa vomite” sangele din abdomen in intepatura.
Capusele tinere (nimfele) arata ca un punct foarte mic pe piele, cat un varf de ac (ca si cand ne-am intepat cu ceva si se vede un punct mic si negru in zona respectiva).
Daca ati incercat sa scoateti capusa cu o penseta si capul ei s-a rupt si a ramas in piele, mergeti de urgenta la medic – acesta il va scoate printr-o mica incizie. Cu cat mergeti mai repede la medic, cu atat numarul de bacterii transmise va fi fost mai mic!
Daca intepatura de capusa este depistata in primele 24 de ore, iar capusa este indepartata corect, riscul de infectie este minim.
Daca capul ramane inca agatat pe piele trebuie dezinfectat foarte bine; acolo se va forma o infectie mica care se va vindeca rapid.
Daca capusa este fixata in locuri unde nu se poate indeparta de persoana in cauza trebuie cerut ajutorul celui mai apropiat medic.
Tineti minte data la care capusa a fost scoasa de pe corp! Urmariti aparitia oricaror simptome „curioase”.
Studii: In Romania au fost realizate o serie de studii menite sa constate incidenta afectarilor neurologice la pacientii cu Borreolioza, dar si sa evalueze particularitatile diagnostice, terapeutice si evolutive ale bolii Lyme.
Intr-un studiu realizat de o echipa de cercetatori de la Unversitatea de Medicina si Farmacie Targu Mures, condusa de Dr. Brandusa Tilea, s-a remarcat o incidenta mai frecventa a neuroboreliozei la copii (38%), adolescenti (28%), o predominanta a sexului masculin (54%) fata de cel feminin (46%), cu o pondere mai ridicata a persoanelor din mediul urban (54%) comparativ cu cele din mediul rural (46%). In cadrul aceluiasi studiu, meningita acuta limfocitara a fost evidentiata la 86% dintre subiecti, in timp ce afectarea nervilor cranieni s-a demonstrat in 38% din cazurile studiate.
Un alt studiu care a urmarit monitorizarea incidetei, formelor clinice , diagnosticului si evolutiei postterapeutice a pacientilor cu Borrelioza, realizat de aceeasi echipa de cercetatori, arata ca din esantionul de 260 de pacienti, intepatura de capusa a fost recunoscuta de toti subiectii, predominand sexul feminin (56,9%) fata de cel masculin (43,1%), cu o pondera mai ridicata a persoanelor din mediul urban comparativ cu cele din mediul rural. Manifestarile clinice cutanate au fost prezente la 19,2% din pacienti, neurologice la 4,6% din bolnavi, articulare la 3,1% din subiecti. Serologia a fost pozitiva la 90 de pacienti, reprezentand 34,6% din esantionul de cercetare. Studiul a relevat, de asemenea, o incidenta mai ridicata a bolii in anul 2008 fata de 2007.
Referinte:
„Privire sintetica actuala referitoare la Borrelioza/maladia de Lyme”, autori Prof. Dr. Gelu Onose, Dr. Oana Berdila, Dr. Ioana Andone, Dr. L. Stanescu-Rautoiu, Dr. V.M. Pompilian; lucrare sustinuta in cadrul Simpozionului „Borelioza/Maladia Lyme – boala cu 1000 de fete”, Bucuresti, 6 noiembrie 2009
„Aspecte clinice in borelioza Lyme”, autori Dr. Iulia Niculescu, Dr. Adriana Hristea; lucrare sustinuta in cadrul Simpozionului „Borelioza/Maladia Lyme – boala cu 1000 de fete”, Bucuresti, 6 noiembrie 2009
„Aspecte clinice in boala Lyme”, autor Conf. Dr. Carmen-Michaela Cretu; lucrare sustinuta in cadrul Simpozionului „Borelioza/Maladia Lyme – boala cu 1000 de fete”, Bucuresti, 6 noiembrie 2009
„Diagnosis and treatment in our practice”, autor Dr. Bela P. Bozsik; lucrare sustinuta in cadrul Simpozionului „Borelioza/Maladia Lyme – boala cu 1000 de fete”, Bucuresti, 6 noiembrie 2009
„Boala Lyme, etiologie, diagnostic, metode de prevenire si control”, autor Prof. Dr. Mircea Ioan Popa; lucrare sustinuta in cadrul Simpozionului „Borelioza/Maladia Lyme – boala cu 1000 de fete”, Bucuresti, 6 noiembrie 2009
www.lyme.ro
„Aspecte ale neuroborreliozei in Transilvania”, autori Dr. Brandusa Tilea et ali.; studiu prezentat in cadrul Simpozionului „Borelioza/Maladia Lyme – boala cu 1000 de fete”, Bucuresti, 6 noiembrie 2009
„Particularitati diagnostice, terapeutice si evolutice in Borrelioza Lyme”, autor Dr. Brandusa Tilea et ali.; studiu prezentat in cadrul Simpozionului „Borelioza/Maladia Lyme – boala cu 1000 de fete”, Bucuresti, 6 noiembrie 2009