Ne gandim, adesea in mod eronat, ca gras inseamna rau, daunator si uitam ca organismul nostru are nevoie de tot pentru a functiona normal. Lipidele au fost demonizate, ni s-a spus atat ca sunt nocive si ca ar trebui exilate la cosul de gunoi al bucatariei, ca ele sunt responsabile de tot ce merge rau. In ultimul timp insa, incep sa-si recastige, sub alte forme, locul firesc in farfurie. Regula moderatiei se aplica si in cazul lor. Cantitatile trebuie diminuate, e adevarat, trebuie favorizat consumul de lipide vegetale si trebuie favorizata varietate.
Oricare ar fi varsta noastra, greutatea sau indicii de colesterol, trebuie sa consumam lipide cu conditia sa stim sa alegem bine tipul de materie grasa pe care o consumam. Aceasta trebuie sa contina vitamina A, vitamina D, acizii esentiali omega 3 si omega 6. Acesti acizi nesaturati sunt importanti pentru ca organismul nostru, nefiind capabil sa-i sintetizeze, trebuie sa-i primeasca din alimentatie. Ei participa la dezvoltatea sanatoasa a copiilor si mentin stabil nivelul colesterolului. Untul si smantana au vitamina A, esentiala pentru crestere si vedere, iar uleiul are vitamina E, un antioxidant eficace.
Nici exces, nici carenta
Grasimile contribuie la formarea membranelor celulare, asigura o buna functionare a sistemului nervos si permit secretia hormonala. Exista mai multe feluri de acizi grasi: cei saturati care, daca sunt consumati in exces, duc la cresterea colesterolului si cei nesaturati, care mentin un nivel sanatos al acestuia. Trebuie consumata insa doza corecta (35-40 la suta din aportul caloric total) si trebuie limitat consumul de acizi grasi saturati si incurajat cel de nesaturati.
Care ne sunt nevoile?
12 la suta din aportul energetic trebuie sa consiste in acizi grasi saturati, iar 25 la suta sa provina din acizi grasi nesaturati. Asadar, stam departe de semipreparate (au “grasimi ascunse”), de prajituri si produse de patiserie si favorizam consumul de ulei de nuci, de masline, de somon, ton (cel putin de doua ori pe saptamana). Incercam sa uitam de carnea grasa, de mezeluri, de branzeturi si de unt (10 grame pe zi, pe o felie de paine, sunt suficiente).
Cate grasimi au alimentele?
Cantitatea de grasimi difera. Uleiurile, de exemplu, sunt 100% grasimi. Untul si margarina 80%, margarina light 35-60%, smantana are 35%, smantana light 15%, iar cea extra-light 3% (fiti siguri insa ca smantana nu contin decat… pe eticheta). Ramane la alegerea fiecaruia sa jongleze cu diferitele tipuri de grasimi.
Cat ar trebui sa consumam din fiecare?
Unt: o bucatica de marimea unei nuci (aprox. 10 grame), intinsa pe paine prajita la micul dejun, furnizeaza vitamina A. Il puteti pune si peste legume si peste. Dar nu puteti praji in el caci isi pierde proprietatile.
Ulei de masline: acesta este bogat in acizi grasi mono-nesaturati si favorizeaza tranzitul intestinal. Il puteti folosi la salate sau la gatit. Cel de nuci nu poate fi insa incalzit, el fiind folosit numai la feluri de mancare rece.
Uleiul pentru prajit: aici se incadreaza uleiul de floarea-soarelui, de arahide sau de samburi de struguri. Nu trebuie abuzat de ele: prajelile se admit doar o data pe saptamana.
Smantana: optati pentru varianta light, e ceva mai sanatoasa si are mai putine grasimi.
Eu zic sa va mai documentati in legatura cu grasimile!!! Si mai ales legat de margarina pe care o promovati si produsele light!!! Inspirati-va din dieta ketogenica sau keto. O sa va schimbati total parerea. V-o spun din proprie experienta!!!
Trebuie sa fim atenti la mancarurile grase! Sanatatea este cea mai de pret.